Parlamentul Kosovo a eşuat pentru a 30-a oară să îşi aleagă un preşedinte

Parlamentul din Kosovo a eşuat miercuri pentru a 30-a oară să îşi aleagă un preşedinte, împiedicând astfel formarea unui nou guvern, la peste patru luni după alegerile legislative din 9 februarie, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Viaţa politică din Kosovo este blocată după alegerile câştigate de partidul puterii Vetevendosje (Autodeterminarea – VV, de centru stânga). Formaţiunea prim-ministrului aflat la sfârşit de mandat, Albin Kurti, are 48 de mandate din 120, însă nu a obţinut majoritatea absolută şi nu reuşeşte să găsească un partener de coaliţie.

Drept consecinţă, parlamentul rezultat după alegeri se reuneşte la fiecare două zile şi eşuează de fiecare dată să îşi aleagă preşedintele sau preşedinta, legea impunând organizarea de sesiuni parlamentare la fiecare 48 de ore până la alegerea persoanei care să prezideze Parlamentul din Kosovo.

Fără un preşedinte al parlamentului, nu poate fi format un guvern pentru această fostă provincie sârbă majoritar albaneză, care şi-a proclamat în 2008 independenţa, niciodată recunoscută de Belgrad.

Chiar dacă prim-ministrul aflat la sfârşit de mandat s-a exprimat în favoarea numirii Albulenei Haxhiu, fost ministru al justiţiei, în funcţia de preşedintă a parlamentului, nu s-a putut obţine o majoritate de cel puţin 61 de voturi din cauza refuzului partidelor de opoziţie de a participa la vot.

Joia trecută, a avut loc un nou eşec: membrii parlamentului nu au reuşit să se pună de acord asupra organizării unui vot cu buletin secret, după cum propunea partidul VV. Din lipsă de cvorum, şedinţa a fost suspendată.

În faţa acestui impas, liderul Ligii Democratice din Kosovo (LDK), Lumir Abdxhiku, a propus înfiinţarea unui guvern de unitate naţională tranzitoriu. „Nu există nici parlament funcţional, nici guvern operaţional, nici reprezentare legitimă”, a subliniat el.

Sesiunea parlamentară demarată pe 15 aprilie de către parlament nu se va putea încheia decât cu alegerea preşedintelui, precum şi a celor trei vicepreşedinţi şi grupuri parlamentare.

Teoretic, aceasta înseamnă că procesul ar putea continua în mod nelimitat.

Aceste amânări ar putea costa milioane de euro ajutor UE pentru Kosovo, întârziind inclusiv ratificarea unor acorduri de ajutor european, privând ţara de acces la aproape 883 de milioane de euro împrumuturi şi subvenţii.

Uniunea Europeană a impus în 2023 sancţiuni împotriva Kosovo, inclusiv suspendarea Acordului de stabilizare şi asociere, excluderea Kosovo de la reuniunile la nivel înalt (exceptând cele legate de dialogul cu Serbia facilitat de UE) şi îngheţarea finanţărilor.