G4Media.ro

Parlamentul Italiei va începe votarea noului președinte al republicii pe 24 ianuarie

Sursa foto: Pixabay

Parlamentul Italiei va începe votarea noului președinte al republicii pe 24 ianuarie

Parlamentul Italiei se va reuni în 24 ianuarie pentru a începe votarea noului preşedinte al republicii, care îl va înlocui pe Sergio Mattarella, al cărui mandat se încheie în 3 februarie, informează Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

Decizia a fost anunţată marţi de preşedintele camerei inferioare a legislativului, Roberto Fico.

Decizia deputaţilor ar putea afecta guvernul italian de coaliţie condus de premierul Mario Draghi, în vârstă de 74 de ani, fost şef al Băncii Centrale Europene. El a arătat clar că intenţionează să candideze la preşedinţie, iar un succes ar însemna pentru Italia fie desemnarea unui nou premier, după mai puţin de un an, fie alegeri anticipate.

Draghi nu este însă deloc sigur că va reuşi să ocupe fotoliul de şef al statului. Prima opţiune a partidelor italiene de centru-dreapta este Silvio Berlusconi, în vârstă de 85 de ani, fost premier în patru guverne de la Roma.

Mai sunt de luat în considerare şi candidaturile lui Pier Ferdinando Casini, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor; Giuliano Amato, fost prim-ministru; Marta Cartabia, ministru al justiţiei în actualul executiv; Paolo Gentiloni, comisar european pentru economie.

Preşedintele Italiei, ales pentru un mandat de şapte ani, are de obicei doar atribuţii formale, dar rolul său devine mult mai important după alegeri sau la căderea guvernului. Şeful statului este cel care are ultimul cuvânt la desemnarea premierului şi a altor miniştri.

De exemplu, Mattarella a fost cel care l-a numit prim-ministru pe Draghi în februarie anul trecut în locul lui Giuseppe Conte, care a pierdut susţinerea majorităţii parlamentare. Preşedintele actual – sicilian în vârstă de 80 de ani – a reuşit să personifice unitatea într-un moment de criză, reaminteşte AFP.

Alegerile se desfăşoară prin vot secret, la care participă peste 1000 de parlamentari şi reprezentanţi ai celor 20 de regiuni italiene. Procesul este greu predictibil şi durează adesea câteva zile.

Nu există candidaţi oficiali; fiecare parlamentar scrie pe o foaie de hârtie numele celui pe care îl preferă. Procedura poate duce la apariţia unor propuneri extravagante, cum ar fi sportivi sau actori celebri ori alte figuri publice.

Şefii de partide încearcă de obicei să negocieze un candidat acceptabil pentru toţi, dar, din cauza votului secret, instrucţiunile lor nu sunt urmate întotdeauna de membrii de partid obişnuiţi.

În primele trei runde de votare, pentru desemnarea preşedintelui este necesară o majoritate de două treimi. Începând cu runda a patra, pragul coboară la majoritatea absolută, adică jumătate plus unu din voturi. Cum parlamentarii votează pe rând, fiecare rundă durează în mod obişnuit peste patru ore.

De la introducerea sistemului actual, doar doi din cei 12 preşedinţi ai Italiei au fost desemnaţi în primele trei runde de vot. Cea mai lungă procedură electorală a avut loc în cazul lui Giovanni Leone, în 1971, când au fost necesare 23 de runde.

Sursa foto: Pixabay

Citește și...

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter