Pădurile, resursa critică a României în tranziția climatică. Prețul inacțiunii depășește câștigurile actuale, arată raportul Starea Climei – România 2025

Pădurile rămân una dintre puținele resurse critice ale României în tranziția climatică – „critică” în sensul de vitală, fără de care echilibrul climatic și protecția solului, apei și comunităților nu pot fi menținute. În 2023, pădurile românești au absorbit 46 milioane tone CO₂e, unde „CO₂e” (dioxid de carbon echivalent) exprimă impactul total al tuturor gazelor cu efect de seră raportat la puterea de încălzire a CO₂.

Datele apar în raportul „Starea Climei – România 2025”, secțiunea realizată de Energy Policy Group (EPG), care avertizează că, pentru a atinge obiectivele pentru 2030, în doar 5 ani, România trebuie să crească absorbțiile cu aproape 87%, prin împăduriri noi, gestionarea mai strictă a pădurilor existente și o reducere a folosirii biomasei ca sursă energetică.

Reducerile istorice de emisii nu se datorează politicilor climatice

Raportul arată că România apare în statisticile europene cu o reducere de peste 75% a emisiilor față de 1990, însă scăderea provine în principal din colapsul industrial al anilor ’90. Astăzi, economia românească rămâne printre cele mai poluante din UE, generând aproape 500 g CO₂ pentru fiecare euro produs – dublu față de media europeană.

• VIDEO Expert în politici climatice, Mihnea Cătuți, despre starea climei 2025 în România: Deși emisiile de gaze cu efect de seră per capita sunt printre cele mai mici din UE, economia românească rămâne de două ori mai intensivă în carbon decât media europeană

ETS, principalul motor de modernizare, însă ETS2, din 2026 va avea impact direct în facturile populației

Sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) rămâne cea mai importantă sursă de finanțare pentru tranziția energetică. România a obținut 4,8 miliarde euro din ETS între 2013 și 2023, iar până în 2030 poate accesa încă 21 miliarde euro prin Fondul de Modernizare.

Raportul semnalează însă întârzieri în proiecte, investiții orientate încă spre gaze și o transparență redusă în utilizarea banilor.

Din 2026, noul sistem ETS2 va introduce un preț al carbonului pentru combustibilii folosiți în clădiri și transport. Pentru România, efectele pot însemna scumpirea gazelor cu 10–20% și scumpirea carburanților cu 0,5–1 leu/l până la finalul deceniului.

Pentru a proteja gospodăriile vulnerabile, România poate accesa 10 miliarde euro din Fondul Social pentru Climă, dar acest lucru depinde de finalizarea planului național și transpunerea ETS2 în legislație, două etape încă neînchise.

Strategii pe hârtie, instituții fragile în practică

România are strategii climatice pentru 2030 și 2050, însă raportul subliniază lipsa unor elemente cheie: o lege națională a climei, o structură unificată de coordonare și capacitate administrativă suficientă pentru proiecte complexe de tranziție.

Direcții prioritare până în 2027

• Implementarea ETS2 și a Planului Social pentru Climă.
• Adoptarea unei legi a climei cu obiective obligatorii.
• Creșterea expertizei tehnice în instituțiile centrale.

Provocări până în 2030

• Decarbonizarea industriei grele.
• Electrificarea clădirilor și transporturilor.
• Extinderea energiei regenerabile și modernizarea rețelelor.

Raportul este coordonat de Dr. Mihnea Cătuți, director de cercetare al EPG și expert în politici climatice europene. Articol inițial publicat în infoclima.ro.