Ordonanță președințială istorică la Cluj: o pacientă cu cancer câștigă dreptul la medicație gratuită, refuzată anterior de autorități

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Bolnavii în stadii terminale se luptă nu doar cu moartea, ci și cu birocrația – o femeie a dat în judecată autoritățile, cerând includerea medicamentului prescris în lista celor compensate, iar Curtea de Apel i-a dat câștig de cauză, scrie ActualdeCluj.

Într-o decizie pronunțată astăzi, Curtea de Apel a dat câștig de cauză unei paciente de 47 de ani din Cluj, diagnosticată cu o formă agresivă de cancer, obligând autoritățile statului să îi asigure medicamentul vital pe care acestea refuzau să îl deconteze.

Reclamanta, diagnosticată cu neoplasm colorectal metastazat, a acționat în instanță Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), după ce accesul la medicamentul Stivarga (Regorafenib) i-a fost blocat de bariere birocratice. Deși Agenția Națională a Medicamentului recomandase încă din 2023 includerea acestui tratament pe lista de compensate, autoritățile au depășit termenele legale de adoptare a hotărârilor necesare, lăsând pacienții fără nicio alternativă. Mai precis, reclamanta a susținut că în 14 septembrie 2023 Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România a emis Raportul de evaluare a medicamentului, de includere condiţionată pe lista de medicamente compensate şi a recomandat elaborarea protocolului terapeutic, dar până la acest moment, pârâţii nu au adoptat proiectul de hotărâre de Guvern pentru completarea HG nr. 720/2008 şi nici nu au adoptat protocolul terapeutic cu privire la acest medicament, depăşind de departe termenele legale, de 90 de zile. Prin refuzul pârâţilor de a actualiza lista, i se încalcă dreptul la viaţă, fiindu-i restrâns accesul la noile terapii medicale, a susținut reclamanta.

În proecs Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Agenția Națională a Medicamentului au adoptat o strategie defensivă bazată pe excepții procedurale. Fiecare instituție a încercat să demonstreze că nu este responsabilă sau că nu are „calitate procesuală activă”, relatează ActualdeCluj