Opt oraşe din Franţa, inclusiv Parisul, sunt în alertă maximă / Autorităţile pregătesc încă 4.000 de paturi în spitale

Înrăutăţirea situaţiei sanitare în Franţa din cauza creşterii numărului cazurilor de COVID-19 a determinat autorităţile să instituie alerta maximă în opt oraşe, inclusiv Paris, măsură ce presupune noi restricţii, inclusiv închiderea barurilor şi un protocol consolidat în restaurante, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Alerta maximă este declarată în Franţa pe plan local atunci când cel puţin 30% din locurile de la ATI sunt ocupate, incidenţa cumulată a cazurilor de COVID-19 din ultima săptămână depăşeşte 250 de cazuri pozitive la 100.000 de locuitori în rândul populaţiei generale şi 100 de cazuri la 100.000 de locuitori în rândul populaţiei vârstnice.

Oraşele Paris, Marsilia, Aix-en-Provence, Guadalupe, Lyon, Lille, Grenoble şi Saint-Etienne sunt în această situaţie. Conform raportării de vineri, pe ansamblul Franţei au fost confirmate 20.339 de noi cazuri de COVID-19, o cifră record.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

În aceeaşi zi, ministrul francez al sănătăţii, Olivier Véran, a anunţat că până în decembrie, sau chiar mai devreme dacă este necesar, vor fi pregătite 4.000 de noi paturi în spitale pentru a face faţă presiunii generate de creşterea numărului îmbolnăvirilor.

În Paris şi regiunea limitrofă sunt deja ocupate 40% din paturile de terapie intensivă, iar directorul Agenţiei regionale de sănătate, Aurélien Rousseau, a avertizat că în următoarele două săptămâni s-ar putea depăşi pragul de 50% din locurile de la ATI ocupate.

Joi a fost activat la Paris dispozitivul de urgenţă din centrele sanitare aplicat şi în timpul primului val de coronavirus din primăvară în vederea organizării sistemului sanitar în faţa intensificării epidemiei. Prin acest dispozitiv pot fi reprogramate anumite activităţi, precum consultaţiile sau intervenţiile chirurgicale care nu au caracter urgent, se pot reorganiza resursele umane sau poate fi restabilită cooperarea între clinicile publice şi cele private.