Opt concluzii după congresul PNL la care Ilie Bolojan a fost ales președinte. Baronul Hubert Thuma și-a consolidat puterea, urmează bătălia pentru București

PNL are o nouă conducere după congresul de sâmbătă, când premierul Ilie Bolojan a candidat singur pentru președinție. Lupta semnificativă politic s-a dus pentru celelalte funcții de conducere, iar negocierile de culise au produs câteva surprize relevante: condamnatul penal Hubert Thuma și-a consolidat poziția de păpușar al organizațiilor din sud, iar Clujul a pierdut pe linie. Urmează lupta pentru șefia organizației de București între gruparea Thuma și primarul Ciprian Ciucu, relevantă pentru că va influența alegerile pentru Primăria București.

Alegerile interne au avut ca miză alegerea celor patru prim-vicepreședinți și a membrilor Biroului Executiv, adică organismul de conducere care ia deciziile curente. Alegerile au avut loc după un nou statut impus de Ilie Bolojan care a dus la o conducere mai redusă numeric și la un mecanism decizional mai rapid.

Principalele concluzii ale congresului

– Ilie Bolojan a lăsat competiția la liber, nu au existat presiuni ale acestuia asupra organizațiilor pentru ca o anumită echipă să iasă câștigătoare, după cum au declarat multiple surse liberale pentru G4Media. Ultimii doi președinți și echipele lor – Florin Cîțu și Nicolae Ciucă – fuseseră aleși în urma unor presiuni mari ale fostului președinte Klaus Iohannis asupra liderilor din teritoriu, după alegeri simulate.

– Hubert Thuma, șeful CJ Ilfov, condamnat la 6 de luni închisoare cu suspendare în 2014 pentru corupție, a rămas un pol semnificativ de putere în partid. El a preluat practic rolul lui Iulian Dumitrescu, fostul baron PNL de Prahova. Thuma, cu o imagine publică proastă din cauza implicării în diferite afaceri cu interlopi, nu a candidat pentru un post de prim-vicepreședinte, dar a negociat voturile necesare pentru candidații pe care i-a susținut.

Principala reușită a lui Thuma a fost impunerea Nicoletei Pauliuc ca prim-vicepreședinte, cu mai multe voturi decât Alin Tișe (Cluj) și Valeriu Iftime (Botoșani) – unul dintre favoriții lui Ilie Bolojan. Tot el a contribuit cu voturi și la rezultatul lui Adrian Veștea, alt prim-vicepreședinte. Din echipa lui Thuma mai fac parte Toma Petcu (Giurgiu), Alina Gorghiu (Argeș), George Tuță (Sectorul 1) și Alexandru Popa (Brăila) – cu toții membri ai noului Birou Executiv.

– Majoritate pro-Bolojan în Biroul Executiv. Cu Dan Motreanu secretar general și lideri precum Ciprian Ciucu, Florin Birta, Dinu Sălăjanu, Bolojan are acum majoritatea în Biroul Executiv, chiar dacă Hubert Thuma și-a păstrat și el influența politică.

– Plecarea din conducerea PNL a unor figuri-cheie din epoca Iohannis-Ciucă, în frunte cu Lucian Bode. Alegerile au consfințit ieșirea din scenă a lui Lucian Bode (fost secretar general PNL și ministru de Interne, secondat de Silviu Mănăstire, care împărțea banii partidului), Sebastian Burduja (fost vicepreședinte PNL și ministrul Energiei), Sorin Cîmpeanu (fost vicepreședinte și ministru al Educației) și Virgil Popescu (fost vicepreședinte PNL și ministrul Energiei).

– Ciprian Ciucu a câștigat competiția internă pentru unul dintre cele patru posturi de prim-vicepreședinte, dar e în război deschis cu gruparea Thuma. Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6 ales pentru al doilea mandat, a câștigat la vot, dar a recunoscut că nu a avut susținerea fiefului său electoral, București-Ilfov. ”Doamna Pauliuc a vorbit mai devreme despre performanță și despre faptul că partidul trebuie să încurajeze performanța. Dar nu întotdeauna, aici, în București Ilfov, a fost încurajată performanța. Mi-ar fi plăcut mult mai mult să mă bucur să mă bazez astăzi pe voturile din București-Ilfov, pentru că eu de aici sunt, din București Ilfov”, a spus Ciucu de la tribuna congresului.

Conflictul Ciprian Ciucu – gruparea Hubert Thuma e notoriu în partid. De rezultatul acestei bătălii subterane va depinde și nominalizarea PNL pentru Primăria București.

– Cătălin Predoiu a devenit un număr 2 puternic validat prin vot. Susținut de fostele organizații PDL, ministrul de Interne a a câștigat competiția pentru postul de prim-vicepreședinte cu cel mai mare număr de voturi (800, la diferență de peste 100 față de locul secund ocupat de Adrian Veștea). ”L-a ajutat poziția de președinte interimar, cât a fost Ilie Bolojan la Cotroceni, dar și campania internă puternică din ultima perioadă”, au declarat mai mulți liberali.

De ce e relevant? Pentru că Ilie Bolojan a anunțat că, la finalul mandatului de premier, va veni în fața partidului cu mandatul pe masă. O eventuală plecare a acestui de la șefia partidului va declanșa competiția internă, iar Predoiu s-a plasat pe o traiectorie favorabilă.

– Clujul a pierdut pozițiile de influență. În absența lui Emil Boc, care nu a candidat pentru nici un post, ceilalți reprezentanți ai organizației din Cluj au pierdut competiția: Alin Tișe la prim-vicepreședinte, Daniel Buda la Curtea de Arbitraj. ”Au negociat slab, din păcate pentru ei, plus că nici Tișe și nici Buda nu sunt foarte iubiți în partid”, au explicat mai mulți lideri liberali.

Clujul rămâne însă relevant politic pentru PNL, pentru că două poziții importante din stat sunt ocupate de reprezentanții organizației: Mircea Abrudean e președintele Senatului și al doilea om în stat, iar Daniel David e ministru al Educației.

– Un an pentru reconstrucția partidului la bază. PNL a decis să acorde un an pentru alegerile interne în organizațiile locale și filiale, în condițiile în care multe filiale județene au performat catastrofal la ultimele alegeri parlamentare și prezidențiale.

Pe scurt, a fost un congres în care lupta politică a fost reală, la liber. A dispărut presiunea totală a șefului statului din epoca Iohannis. De data aceasta, prezența președintelui Nicușor Dan, ca invitat de onoare, a fost una formală, de pură curtoazie politică. Și a mai dispărut și senzația sufocantă de cazarmă militară dată până acum atât de Nicolae Ciucă, cât și de influența serviciilor secrete. În conducere au mai rămas câțiva lideri apropiați de oamenii cu epoleți, dar nu par să mai facă masă critică.