Opt ani de închisoare pentru doi israelieni şi doi greci la aproape patru ani după scandalul interceptărilor ilegale din Grecia cu ajutorul programului de spionaj Predator

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Patru persoane, între care un fost militar israelian, au fost condamnate joi la Atena la opt ani de închisoare pentru „încălcarea secretului comunicaţiilor telefonice”, la aproape patru ani după scandalul interceptărilor ilegale cu ajutorul programului de spionaj Predator, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Avocaţii celor patru inculpaţi – doi israelieni şi doi greci, absenţi la sesiunea de joi – şi-au anunţat imediat intenţia de a face apel la verdictul dat în acest caz, care a zdruncinat guvernul conservator al premierului Kyriakos Mitsotakis. Cei patru vor rămâne în libertate în aşteptarea procesului în apel.

Acuzaţii au fost găsiţi vinovaţi şi de „intervenţie repetată într-un sistem de arhivare a datelor cu caracter personal”, precum şi de „acces ilegal la un sistem informatic sau la date”, potrivit judecătorului unic al tribunalului penal din capitala elenă.

Printre inculpaţi se numără şi Tal Dilian, fost militar israelian şi fondator al Intellexa, o companie specializată în furnizarea de spyware, care a comercializat software-ul Predator în Grecia. Ceilalţi trei inculpaţi sunt partenera sa şi doi foşti responsabili greci ai respectivei companii.

În 2023, Intellexa a fost plasată de către SUA pe lista entităţilor cu care persoanele fizice sau juridice americane nu pot face tranzacţii comerciale, la fel ca Cytrox, compania care a dezvoltat Predator. Tal Dilian, fost ofiţer de informaţii în cadrul Forţelor de apărare israeliene, a fost supus şi unor sancţiuni individuale.

Predator este un software sofisticat ce permite infiltrarea telefoanelor mobile şi accesarea de mesaje sau fotografii şi chiar poate activa de la distanţă microfonul şi camera. Potrivit Autorităţii greceşti pentru protecţia secretului comunicaţiilor (ADAE), acesta a fost folosit împotriva a peste 90 de persoane – politicieni, jurnalişti, oameni de afaceri şi ofiţeri militari de rang înalt.

Scandalul a izbucnit la începutul anului 2022, când un jurnalist de investigaţii, Thanassis Koukakis, a descoperit că fusese interceptat de serviciile de informaţii (EYP) şi că telefonul său era infectat cu spyware-ul Predator.

„Guvernul a minimalizat afacerea la început pentru a-i acoperi pe adevăraţii vinovaţi politici”, a declarat Koukakis pentru AFP cu câteva luni în urmă.

Scandalul s-a transformat într-unul politic când, în iulie 2022, liderul partidului socialist Pasok-Kinal, Nikos Androulakis, pe atunci membru al Parlamentului European, a anunţat că telefonul său mobil a fost ţinta unei tentative de infectare cu malware-ul în cauză.

Încolţit de dezvăluirile din presă, prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a dat asigurări că statul grec „nu a cumpărat sau folosit niciodată” Predator – afirmaţie care nu a fost considerată convingătoare de procurorul responsabil de caz, care a argumentat în rechizitoriul său din 6 februarie că Predator „nu este disponibil persoanelor private, ci este oferit spre vânzare doar agenţiilor guvernamentale”.

Acest „Watergate grecesc”, cum a fost supranumită afacerea în mass-media, a dus la demisia unuia dintre cei mai apropiaţi consilieri ai prim-ministrului, care este şi nepotul său, Grigoris Dimitriadis. A demisionat de asemenea şeful serviciului de informaţii EYP, iar premierul Mitsotakis s-a confruntat şi cu un vot de neîncredere în parlament.

Dar mai ales decizia Curţii Supreme a Greciei din iulie 2024 de a exonera serviciile de informaţii şi personalităţile politice a provocat furia victimelor şi a organizaţiilor pentru drepturile omului.

Doar două victime confirmate ale Predator au fost interogate de Curtea Supremă.

În plus, procurorul nu a solicitat acces la conturile bancare ale companiei care a comercializat software-ul, iar angajaţii greci care au mutat în grabă serverele din biroul lor, în decembrie 2021, nu au fost nici ei audiaţi.