Opoziția din Turcia se alătură poziției iredentiste a președintelui Recep Tayyip Erdogan în privința insulelor grecești din Marea Egee

Principalul partid de opoziție – Partidul Republican al Poporului (CHP, social democrat, secularist), condusă de Kemal Kilicdaroglu, s-a alăturat coaliției guvernamentale în ceea ce privește contestarea suveranității insulelor grecești din Marea Egee, de-a lungul coastelor Turciei, relatează eKathimerini.

Kilicdaroglu i-a cerut președintelui Erdogan și coaliției sale guvernamentale cu liderul Partidului Mișcării Naționaliste (MHP), Devlet Bahceli, să treacă la rezolvarea problemelor legate de insule, creând un front comun în Turcia.

Guvernul Greciei a interpretat poziția dură a lui Kilicdaroglu ca fiind legată de campania preelectorală acerbă din Turcia și, de asemenea, din cauza alianței oportuniste și naționaliste a celor șase partide care formează opoziția unită împotriva lui Erdogan și a partidului său de guvernământ AKP, în vederea alegerilor prezidențiale și parlamentare din iunie 2023.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

La ora actuală partidul președintelui Erdogan – AKP (islamist) – ocupă 291 din cele 600 de locuri ale parlamentului unicameral al Turciei, față de 146 pentru CHP și 49 pentru MHP.

Săptămâna aceasta, Turcia și-a reluat cererile ca Grecia să demilitarizeze insulele sale din estul Mării Egee, afirmând că, în caz contrar, Ankara va contesta suveranitatea acestora. Ministrul de externe Mevlut Cavusoglu a mers până la a prezenta o hartă cu 16 insule a căror suveranitate ar putea fi contestată de Turcia.

Kilicdaroglu a făcut comentariile sale ca răspuns la o serie de întrebări publice adresate de Erdogan, punând la îndoială patriotismul acestuia. Una dintre ele se referea la relațiile greco-turce.

„Sunteți sau nu alături de Turcia în eforturile sale de a crea zone economice permanente de-a lungul frontierei în Mediterana și în Marea Egee?” a întrebat Erdogan.

Kilicdaroglu i-a răspuns președintelui Erdogan printr-o postare pe Twitter, afirmând că „este imperios necesar să se sporească presiunea în Mediterana și în Marea Egee”.

El a continuat spunând că nu este suficient ca Turcia să trimită o navă și apoi să o retragă și „dorind ca [președintele american Joe] Biden să mă sune”.

Kilicdaroglu l-a îndemnat pe Erdogan să facă mișcările necesare în nordul Ciprului ocupat de Turcia și în insulele grecești care sunt militarizate.

„Vă vom sprijini”, a spus el.

Kilicdaroglu și partidele de opoziție au fost recent sub tirul criticilor din partea presei pro-guvernamentale pentru că „exprimă pozițiile Greciei”.

Poziția liderului CHP cu privire la relațiile greco-turce are greutate, deoarece este considerat unul dintre potențialii rivali ai lui Erdogan în alegerile prezidențiale din 2023. Alți lideri turci cu o linie dură în materie de politică externă sunt liderul Partidului IYI (Bun), Meral Aksene, și primarul Ankarei, Mansur Yavas, care este acum membru al CHP și despre care se zvonește că ar putea candida la președinție.

Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, este, de asemenea, membru al CHP și, pe fondul acestui val de naționalism, este puțin probabil ca el să nu fie de acord cu pozițiile liderului său.

Insulele din Marea Egee au fost ocupate în 1912 de Italia în urma războiului cu Imperiul Otoman, atribuite Italiei prin Tratatul de la Lausanne (1923) și apoi Greciei prin Tratatul de la Paris (1947).