Opinia separată în dosarul angajărilor fictive: Din rechizitoriu nu reiese modalitatea concretă prin care Dragnea și-a exercitat influența

Judecătorul Ştefan Pistol, cel care a votat pentru achitarea lui Liviu Dragnea în cazul DGASPC Teleorman, spune că din rechizitoriul întocmit de DNA nu reiese modalitatea concretă prin care liderul PSD a influenţat menţinerea celor două angajate în cadrul Direcţiei judeţene de Protecţia Copilului, iar declaraţiile de la dosar care susţin acuzaţiile procurorilor nu se coroborează cu alte probe, transmite Agerpres.

Pe 21 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare în dosarul DGASPC Teleorman, în legătură cu angajarea în această instituţie a două persoane – Anisa Stoica şi Adriana Botorogeanu, care de fapt lucrau pentru organizaţia judeţeană a PSD.

Decizia de condamnare a fost luată de doi dintre cei trei judecători ai completului, Geanina Arghir şi Constantin Epure, în timp ce Ştefan Pistol a făcut opinie separată, în sensul achitării liderului PSD.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

În motivarea opiniei separate, Ştefan Pistol susţine că declaraţiile date la DNA şi în instanţă de unii martori şi inculpaţi cu referire la Liviu Dragnea nu se coroborează cu alte probe.

Astfel, cu referire la acuzaţia la adresa lui Dragnea că a determinat-o pe Anisa Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman, judecătorul Ştefan Pistol arată că declaraţiile acesteia, care susţin acuzaţia procurorilor, „sunt singulare, discuţiile şi aspectele relevante nefiind confirmate de acesta sau de o altă probă administrată”.

„În final, examinând cele 3 declaraţii ale inculpatei Stoica Anisa (persoana ‘instigată’ la săvârşirea unei infracţiuni), date la intervale de câte 2 ani (2014, 2016 şi 2018), se constată, pe de o parte, că acestea au devenit din ce în ce mai complete pe măsura trecerii timpului, iar pe de altă parte, şi-au păstrat caracterul eliptic cu privire la numele unor persoane care ar putea să confirme susţinerile sale. (…) Declaraţiile inculpatei Stoica Anisa sunt singulare şi nu se coroborează cu alte probe certe care, pe de o parte, să răstoarne prezumţia de nevinovăţie prev. de art.4 C.pr.pen., iar pe de altă parte, să realizeze standardul de probaţiune prevăzut de art. 396 alin. 2 C.pr.pen. necesar pentru reţinerea acestei acuzaţii în cazul inculpatului Dragnea Liviu. Declaraţiile coinculpatei Stoica Anisa nu numai că sunt singulare, necoroborate cu alte probe certe, dar au şi un caracter incert prin constatarea ‘completării detaliilor’ după circa 12 ani de la data angajării sale, fără să existe o explicaţie rezonabilă pentru aceste completări”, susţine Ştefan Pistol.

Judecătorul mai spune că nu există probe ori indicii temeinice din care să rezulte că numirea Floarei Alesu în funcţia de director general al DGASPC Teleorman ar fi fost influenţată de Liviu Dragnea.

„Astfel, nu există niciun indiciu temeinic pentru susţinerea afirmaţiilor inculpatei Alesu Floarea în sensul că se temea de posibila sa sancţionare de către inculpatul Dragnea Liviu, care avea calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, ori pentru sugerarea ipotezelor că ar fi existat, în mod real, riscuri cu privire la finanţarea activităţii DGASPC Teleorman, respectiv cu privire la aprobarea organigramelor ori statelor de funcţii pentru această Direcţie”, se arată în opinia separată.

Magistratul consideră că nu se pot reţine ca probe temeinice în acuzare afirmaţii sau opinii personale ale unui martor („Liviu Dragnea era un fel ‘de Dumnezeu’, în sensul că toată lumea îl asculta, să nu îl supere” – martora Chera Mirela), având în vedere că martorul este audiat cu privire la fapte sau împrejurări de fapt, iar nu cu privire la opinii sau păreri personale despre persoana inculpatului.

„Aşa cum s-a menţionat anterior, din examinarea situaţiei de fapt expusă în rechizitoriu nu reiese modalitatea concretă a contribuţiei prin influenţa celor două funcţii deţinute de inculpatul Dragnea Liviu în menţinerea celor două angajate în cadrul DGASPC Teleorman şi nici persoanele concrete asupra cărora s-ar fi exercitat această influenţă”, declară judecătorul.

Ştefan Pistol precizează că, în perioada 21 martie – 17 august 2014, în birourile de la DGASPC Teleorman unde lucrau Floarea Alesu (director) şi Jenica Dumitru (şef serviciu resurse umane) au fost montate dispozitive de supraveghere şi interceptare (audio, video, foto), însă nu au fost obţinute probe care să releve implicarea lui Dragnea.

„Se constată că organele de urmărire penală au solicitat şi s-a încuviinţat, pe o durată de mai multe luni (perioada 21.03.2014-17.08.2014), utilizarea metodelor speciale de supraveghere sau cercetare faţă de inculpatele Alesu Floarea şi Dumitru Jenica (interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă prin posturile telefonice, supravegherea video, audio şi prin fotografiere, precum şi localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, supravegherea video, audio sau prin fotografiere în birourile utilizate de acestea, pătrunderea pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 20 aprilie 2014 şi până la data de 19 mai 2014 a organelor de urmărire penală în biroul directorului general şi biroul şefului serviciu resurse umane, juridic şi contencios). În urma utilizării acestor metode speciale de supraveghere, nu au fost obţinute probe care să releve implicarea inculpatului Dragnea Liviu în faptele care fac obiectul prezentei cauze penale„, mai spune Pistol.

Judecătorul afirmă că nici nu au fost obţinute probe împotriva lui Dragnea nici în urma percheziţiilor efectuate la sediul DGASPC Teleorman, la domiciliul Floarei Alesu sau percheziţia informatică a unor cartele SIM ridicate de la aceasta din urmă.