Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro a subliniat orientarea administrației Trump către emisfera vestică, destrămând și mai mult consensul de zeci de ani care considera Beijingul drept principala amenințare globală pentru America, arată o analiză Politico.
Invocând o îmbunătățire a Doctrinei Monroe, care deschide „o nouă eră de negocieri și coerciție”, Statele Unite privesc deocamdată spre America Latină, pe care o consideră ca fiind în sfera sa de influență. Deși, Doctrina Monroe are în centrul ei Europa și principiile care ar trebui să guverneze relațiile dintre Statele Unite și continentul european, aflat în cea mai mare parte în emisfera nordică, după cum se arată într-o altă analiză publicată de dw.com.
Operațiunea îndrăzneață de răpire și capturare a lui Maduro, desfășurată sâmbătă, nu a lăsat trupe americane în Venezuela. Însă președintele Donald Trump a declarat că flota americană masivă constituită în ultimele cinci luni în Caraibe va rămâne pe poziții pentru a supraveghea tranziția Venezuelei către un nou guvern.
Acțiunile lui Trump — și promisiunea sa de a menține echipamentul militar solicitat în regiune — i-au îngrijorat pe unii oficiali din Departamentul Apărării, care consideră aceste măsuri ca fiind punctul culminant al unei schimbări ideologice care va deturna atenția de la alte priorități cruciale. Și mai mult, aceasta destramă consensul bipartizan vechi de ani de zile care considera China drept principala amenințare globală, mai arată Politico.
„De unde îi luăm pe acești oameni?”, a spus un fost oficial al apărării. „Dacă strategia pentru emisfera vestică nu este clarificată și clarificată rapid, riscul unui efect de bulgăre de zăpadă strategic este cu siguranță prezent.”
Administrația Trump insistă că combaterea Chinei rămâne prioritatea bugetului de 900 de miliarde de dolari al Pentagonului. Însă patru oficiali actuali și foști ai Departamentului Apărării, care au o înțelegere amplă a gândirii din cadrul Pentagonului, au afirmat că operațiunile din Venezuela și din emisfera vestică vor pune la încercare angajamentele de apărare existente ale națiunii. Ei au avertizat, de asemenea, că administrația exercită presiuni asupra stocurilor de muniții, desfășurării trupelor și flotei SUA într-un moment în care baza industrială a Beijingului crește exponențial și funcționează efectiv în condiții de război.
Departamentul Apărării a insistat că are capacitatea de a acorda prioritate mai multor regiuni ale lumii.
„Armata Statelor Unite, sub conducerea președintelui Trump și a secretarului Hegseth, rămâne pe deplin capabilă să asigure securitatea propriului nostru emisfer, respectând în același timp angajamentele noastre în întreaga lume”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, într-un comunicat. „Amenințările din lume se schimbă, iar noi trebuie să fim rapizi și dispuși să evoluăm pentru a le face față. Operațiunile noastre din Venezuela reflectă această agilitate, abordând provocările imediate din regiune fără a compromite poziția noastră globală.”
Trump a continuat să amenințe regiunea duminică seara, prezicând dispariția Cubei și reiterând avertismentele severe adresate guvernului columbian. Pentru a menține presiunea, Trump va avea probabil nevoie ca forțele americane să rămână în regiune ca potențial mijloc de intimidare.
Casa Albă a anunțat schimbarea majoră în decembrie, prin Strategia de Securitate Națională, care a subliniat rolul armatei în protejarea patriei, minimizând în același timp amenințările reprezentate de China și Rusia.
Armata a dat curs acestei strategii, retrăgând majoritatea celor peste 12 nave din Caraibe din misiunile planificate anterior în Europa și Pacific. Printre acestea se numără și nava U.S.S. Gerald R. Ford, care se afla într-o croazieră programată în Marea Mediterană, împreună cu distrugătoarele care o escortau, înainte de a fi trimisă în Caraibe în octombrie. Acest lucru a lăsat un gol în prezența navală americană planificată de mult timp în Europa și în jurul acesteia.
„Încă nu acordăm prioritate descurajării în Pacific”, a declarat fostul oficial, căruia, la fel ca și altor persoane intervievate, i s-a acordat anonimatul pentru a discuta o situație delicată. „Și ne apropiem cu fiecare zi de 2027”, citând estimarea Pentagonului privind momentul în care China ar putea lansa o invazie asupra Taiwanului.
Traducere realizată cu deepl.com și editată de g4media.ro.
Citește articolul integral pe www.politico.com.