G4Media.ro

OP-ED Ce țări bogate din UE greșesc în privința bugetului UE

OP-ED Ce țări bogate din UE greșesc în privința bugetului UE

Cea mai mare parte a banilor din Europa migreaza de la est la vest, si nu invers.

Dezbaterea despre bugetul UE pentru 2020 are în centrul ei o premiză falsă. Povestea pe care și-o spun țările din vestul Europei pare una frumoasă: sunt națiuni generoase care îi ajută pe vecinii lor estici mai săraci, prin subvenții UE bazate pe bunăvoința așa numitelor state ‘contribuitoare nete’.

În aceeași poveste intră și faptul că țările estice ar fi beneficiari nerecunoscători ai ajutorului, având în vedere retorica eurosceptică a unor lideri precum prim-ministrul maghiar Viktor Orbán și liderul polonez Jarosław Kaczyńsky.

Imaginea mai mare, macroeconomică, spune insa cu totul altă poveste.

Contrar percepției obișnuite, majoritatea banilor din Europa migrează din est spre vest, și nu invers.

Când țările est-europene au început să adere la Uniunea Europeană, a existat o înțelegere. Guvernele din est au convenit să elimine barierele comerciale, astfel încât companiile occidentale să poată accede la o vastă rezervă de consumatori nerăbdători să profite la maximum de noul lor stil de viață capitalist.

În schimb, guvernele occidentale au promis să transfere bani europeni către est, astfel încât țările foste comuniste să poată construi infrastructura de care aveau nevoie cu disperare.

Investițiile au început să apară în est. Firmele de stat anterioare au fost cumpărate pe sume modeste, iar companiile occidentale au castigat parti mari din piață în fiecare sector al economiei estice. Prin urmare, în gospodăriile din est au intrat bunuri de consum sofisticate. Au inceput sa vina transferuri în regiunile cele mai subdezvoltate.

Acest lucru a fost salutat ca un succes. „Politica de coeziune” a UE devenea atrăgătoare: Estul se apropia de restul clubului. Dar cei mai mari „câștigători” ai acestei evoluții au fost țările vest-europene, unele dintre acestea strângând acum sforile pungii și insistând că nu mai pot „plăti Uniunii Europene sume cu mult mai mari decât cele care li se dau înapoi”!

În realitate, banii pe care țările occidentale îi trimit în Europa de Est prin bugetul UE sunt mult mai puțini în comparație cu profiturile pe care firmele occidentale le fac prin investițiile din est.

Între 2010 și 2016, Ungaria, Polonia, Republica Cehă sau Slovacia au primit echivalentul a 2-4% din PIB-ul lor din fondurile UE. În schimb, fluxul de capital care a ieșit din aceste țări în aceeași perioadă a fost între 4% și aproape 8% din PIB.

Companiile din Europa de Vest au făcut, de asemenea, bani mulți din achizițiile publice finanțate de UE în Europa de Est.

Prima linie de tren de mare viteză care traversează țările baltice de la nord la sud este proiectată de firme spaniole, germane și franceze. Iar primul contract de construcții de mari dimensiuni al proiectului a fost atribuit unei întreprinderi belgiene.

Simt pe propria persoană această dinamică economică când mă aflu acasă în România, unde supermarketurile locale aparțin unor lanțuri deținute de francezi. Operatorul meu de telefon este francez. Apa care iese din robinet este furnizată de o companie franceză. De asemenea, îmi plătesc factura de gaze unei multinaționale franceze – printr-o bancă deținută majoritar de o banca franceză.

Fluxul de bogăție dinspre est spre vest poate fi văzut și în exodul de creiere al lucrătorilor calificați cu care s-a confruntat regiunea — o contribuție netă care nu apare în foile de calcul Excel ale negociatorilor bugetului UE.

De exemplu, să luăm sectorul sănătății. Nici un fond al UE nu ia în calcul cei 10% din medicii români care pleacă din țară în fiecare an pentru a vindeca pacienții din Vest. Țara a pierdut deja jumătate din doctori între 2009 și 2015. La scurt timp după aderarea Poloniei, peste 60% din studenții la medicină din anul cinci și șase au declarat că intenționează să lucreze în străinătate; în Bulgaria, această cifră a ajuns la 90%.

În negocierile privind următorul buget pe 7 ani, liderii europeni ar trebui să analizeze situația de ansamblu. Discuțiile nu pot fi doar despre banii publici și nu ar trebui să devină o încăierare între statele „contribuitoare nete” și cele „beneficiare nete”.

Ideea că în jocul bugetar al UE există „perdanți” și „câștigători” este greșită din punct de vedere economic — toți suntem beneficiari clari ai pieței unice a UE. Este, de asemenea, o idee periculoasa din punct de vedere politic. Brexitul ne-a arătat că atunci când politicienii de bază încep să spună că ar trebui să își primească „banii înapoi”, populiștii profită să susțina că țara ar trebui să „preia controlul” de la Bruxelles.

UE este o mare înțelegere care ne aduce beneficii tuturor — atâta timp cât fiecare își amintește să își joace rolul și să își plătească rolul.

Politică de coeziune a UE nu este o acțiune de caritate. Este timpul ca politicienii occidentali să spună alegătorilor lor cât de mult au beneficiat țările lor de extinderea UE spre blocul de est.

Nota: Textul a apărut și în versiunea engleză în publicația Politico

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

18 comentarii

  1. Si mai este timpul ca poporul roman sa nu mai fie batut in cap , fudul si inconstient . Dar pina isi va veni el in fire catile vor fi facute iar economiile vest – europene vor creste suficient pe seama poporului roman needucat si iresponsabil .

  2. Afară cu sekurikiul Bârnă din viața publică!

    • Invata intai sa scrii si dupa aia sa intelegi ce ai citit.
      Articolul se refera la fluxurile de bani in interiorul UE si e pentru prima oara cand citesc o argumentatie corecta pe acest subiect, nu racnetele national-socialeiste de la A3.
      Deci nu e vorba de Barna si nici de sekuriki.

    • Idiotule, eu vorbeam cu doamna nu cu tine. Afară cu sekurikii din viața publică!

    • Doamna vrea sa spuna ca a beneficiat de banii de la est(publici) la vest(firmele de consultata ale ei) adica in traducere publica-afaceri cu statul-cele mai banoase investitii, mai ales pe studii de consultanta si fezabilitate.In rest, aceasta duduie a venit de nicaieri si a produs nimic decat ca a ajutat sa-i faca vant lui Nicusor.

  3. „Nota: Textul a apărut și în versiunea engleză în publicația Politico”

    …acolo unde are rost sa-i spui „op-ed”. In romana ii spunem editorial, nu op-ed.

    La subiect: tarile din Est, printre care si a noastra, au o mare problema de credibilitate in ceea ce priveste bugetul, fluxul de capital, fondurile de coeziune, €€€ in general. Furam prea mult si cu prea multa nesimtire si suntem complici votand borfasi ca Orbán, Babiş (colegul doamnei Armand), Meciar, camarila taietoare de paduri si spolietoare de fonduri UE din jurul saracului cinstit Kaczynski, rachetul de Borissov, si, cu voia dumneavoastra ultimii pe lista–Dragnea, Vasile Blaga, UDMR, Tariceanu, etc.

    Avem buba coruptiei in cap, sa ne-o recunoastem. Mai avem si obiceiul de a trimite la Bruxelles in cel mai bun caz nulitati ca Rares Bogdan si Carmen Avram, impostori ca Adina Valean, sau analfabeti, actorasi ciorditori, baroni locali pensionati, pe EBA, Becali si Grapini, etc.

    Acum insa ca avem si niste oameni respectabili (pana la proba contrarie) care sa ne reprezinte in Uniunea Europeana e bine ca au ceva coerent de spus acolo (am citit si editorialul lui Ghinea in Euractiv in care sustine votul transnational la alegerile PE). Cred insa ca e si mai important e sa puneti presiune aici, acasa, pe un PNL care dupa ce a facut traseism in PPE nu mai are nimic de spus in marile dezbateri europene, cum zice Germania asa ramane.

    Germania si „Liga Hansa” pun bete in roate integrarii europene, inclusiv in domeniul anti-coruptiei. Cati romani stiu ca exista in Uniunea Europeana tari care cer armonizarea mecanismelor de lupta impotriva spalarii de bani?

    Detalii intr-un alt editorial la care presupun ca doamna Armand are acces:

    https://www.lemonde.fr/economie/article/2019/12/05/tant-que-l-europe-fermera-les-yeux-sur-la-finance-illicite-c-est-tout-le-systeme-politique-qui-sera-en-peril_6021742_3234.html

    Oricat ar fi in Hansa, Letonia si Estonia cer ajutor pentru ca se ineaca in miliardele traficate de rusi prin filiale ale unor banci din respectabilele Danemarca, Suedia, etc. Dupa scandalul Danske Bank, Franta, Olanda, Spania si Portugalia cer infiintarea unei institutii europene care sa centralizeze si sa armonizeze cele 27 de regimuri AML diferite. Un EPPO al luptei impotriva spalarii de bani. Germania se opune.

    Romania unde e in aceasta dezbatere?

    Cu putin efort, Romania ar avea o sansa extraordinara sa fie (alaturi de Slovacia si Estonia) o contrapondere a mafiei din Orbanistan si un contra-argument pentru cei care sustin ca Veorica si Manfred Weber ca n-avem ce face, coruptia e parte din ADN-ul nostru cultural.

    Trebuie „doar” sa furam mai putin si sa muncim mai mult, incepand cu dumneavoastra, reprezentantii nostri in UE.

    • op ed (opposite the editorial page) nu e tot aia cu editorial, Clotilde nu face parte din redactia G4.

    • Nu vad sa raspunda vreunui editorial al redactiei, practica invitarii unui editorialist de o zi nu justifica ifosele de Florin Raducioiu. Tribuna, articol de opinie, ziceti-i cum vreti, Nye neviie sa va sclifositi in op-eduri. Ma rog, macar se asorteaza eroarea hilara de traducere a titlului.

  4. Clar, concis si la obiect ! Multumim, doamna Armand.

  5. Redactia, nu mai stergeti comentariile!

    J’adore le popou de Sergiu.

  6. Băi, Labiș, lasă femeia-n pace, că-i măritată!

  7. Deci asta e o analiza, nu publicitate? Sau amăndouă? Sau publianalise enchainee ?

    Sunt nou pe-aicișa, nu stiu daca C.Armand e colaboratoare. Remarc ca scrie cu ceva accent…

  8. Sa nu-mi zici mie „Mița” dacă Armand nu e o persoana de mare gust. Stiu asta fiindca are o bicicleta „Giant”, exact ca a mea.

  9. Ma miram cum de n-am aflat niciodata totusi care dintre tarile bogate gresesc conform titlului… S-a defectat iar google translate?

    „What rich countries get wrong about the EU budget” spune originalul doar ca traducatorul a scremut o varianta in care in romana il incurca pe „what” cu „which”.

  10. fodboldtrøje Penni SamGayma Frankrig Trøje BrendaGo NormanGa Penni

  11. Welcome to G4Media !

  12. Doamnă, vă acuz pe întreaga conducere USR de lipsă de viziune în chestiunea liderului USR Bârnă, care evident este un sekurist și un sekuriki. Sunteți cea mai mare dezamăgire

  13. De asemenea, acuz justiția din România de obtuzism, lipsă de respect față de oameni și corupție. De 30 de ani se chinuie să găsească vinovații pentru cei 1000 de oameni morți la revoluție. Afară cu sekurikii din viața publică!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.