OP-ED Cazul Danileț. O procedură disciplinară echitabilă? Fiat lux!

Decizia Secţiei pentru judecători a CSM de excludere din magistratură a judecătorului Cristi Danileț, în temeiul art. 99 lit.a din L. nr. 303/2004 – “manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției” -, aparent pentru postarea pe rețelele de socializare a două înregistrări video care privesc viața sa personală, atrage atenția opiniei publice sub câteva aspecte relevante.

Imaginile video apărute în spaţiul public nu indică nicio conduită care să afecteze negativ imaginea Justiţiei. Dimpotrivă, prin activitatea sa publică de explicare și promovare a legii, judecătorul este cunoscut că a contribuit la consolidarea prestigiului Justiției în fața cetățenilor.

Obișnuiți cu gândirea analitică a judecătorilor în examinarea cauzelor- mereu atentă la soluția de îndreptare a celui în cauză -, ne mai surprinde raționamentul juridic pe care s-a întemeiat soluția radicală de excludere din magistratură (emisă la ziua sa de naștere), concluzia că magistratul ar fi irecuperabil.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Soluțiile de sancționare radicală sunt excepționale pentru mentalitatea echilibrată a judecătorilor, dovadă fiind și rezultatul strâns al votulului: 5-4 voturi (2 împotriva sancționării, iar 2 pentru sancționarea mai ușoară).

Excluderea nu pare astfel inspirată de modul de gândire al judecătorilor, ci din exterior, mai degrabă ca răzbunare decât ca sancțiune de îndreptare. Mai mult, în aceeași zi, CSM a sancționat mai ușor un alt judecător (cu sancțiune disciplinară în antecedente), pentru o postare pe rețele de socializare care reprezintă o faptă clară.

Examinând imaginea panoramică a evenimentelor, observăm că această procedură disciplinară nu este izolată. Ea face parte dintr-o serie de fapte suspecte, care în literatura de specialitate se numesc coincidențe stranii și care trebuie clarificate.

Ne amintește, spre exemplu, de alte proceduri inechitabile viciate politic: revocarea procurorului șef DNA și urmărirea sa penală, declanșarea procedurii de revocare a fostului procuror general al PÎCCJ, cu ocazia Zilei europene a justiției civile, ziua sa de naștere.

Ne mai amintește că judecătorul Cristi Danileț este autorul articolului de analiză – Justiţie versus Politic: de la neputinţă la independenţă, publicat în volumul colectiv 900 de zile de asediu neîntrerupt, apărut în Editura C.H. Beck; o contribuție la devoalarea mecanismului netransparent al pseudo-reformei judiciare din perioada 2017-2019, care amenința statul de drept și a produs o mobilizare generală pentru susținerea justiției.

Judecătorul în cauză și majoritatea magistraților coautori ai volumului colectiv, susținători ai independenței justiției, constituie azi subiecții unor proceduri disciplinare în curs.

În concluzie, scopul vizat prin sancționarea unui lider al magistraților -deja pedepsit pentru delict de opinie -, este în mod evident de a fi ținut ocupat în proceduri disciplinare, neimplicat în problemele Justiției. Apoi, inhibarea conduitei judecătorilor care împărtășesc ideile independenței magistraturii. Aceasta în contextul pregătirii alegerilor pentru mandatul viitorului CSM.

Decizia nedefinitivă, vădit ilegală, de excludere din magistratură a judecătorului Cristi Danileț, nu ar trebui să reziste controlului de legalitate al ÎCCJ.

Procedura disciplinară împotriva judecătorului Cristi Danileț vă rămâne un moment jenant în istoria CSM. Ea nu va speria, ci va motiva noile generații de magistrați români -judecători și procurori cetățeni europeni -, cu o pregătire superioară la Institutul Național al Magistraturii, care nu-și datorează nimănui cariera profesională pentru care au muncit din greu.

Acești magistrați nu au motive de temere și nici de obediență politică, ei trebuie să se simtă acasă în țara lor și responsabili de înfăptuirea unei justiții demne, veritabile.

Notă: Augustin Lazăr este profesor universitar și autor de publicații juridice, fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din aprilie 2016 până în aprilie 2019.