O sănătate mintală precară crește riscul atacurilor de cord: studiu realizat pe 22 de milioane de persoane

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Tulburarea depresivă, tulburările de anxietate, tulburarea de stres posttraumatic și tulburările de somn au arătat un risc crescut al atacurilor de cord, deși dovezile pentru orice asociere au fost considerate fragile.

Departamentul de Medicină al Universității din Calgary, Canada, a coordonat o analiză care a comparat mai multe tulburări psihice clinice cu riscul de sindrom coronarian acut, un termen care include infarctul miocardic și durerile toracice acute care necesită intervenție de urgență, cauzate de reducerea fluxului de sânge către inimă, potrivit MedicalXpress.

Boala cardiacă ischemică se numără printre cele mai frecvente cauze de mortalitate și de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate la nivel mondial, iar tratarea factorilor de risc cardiovascular a fost asociată cu reducerea mortalității.

Tulburările psihice pot suprapune factorii de risc cardiovascular tradiționali, inclusiv hipertensiunea, diabetul, dislipidemia și sindromul metabolic. Stările proinflamatorii și răspunsurile fiziologice accentuate la factori de stres acuți au fost luate în considerare ca posibili factori de risc suplimentari.

În studiul intitulat „Mental Disorders as a Risk Factor of Acute Coronary Syndrome”, publicat în JAMA Psychiatry, cercetătorii au analizat bazele de date MEDLINE, Embase și PubMed pentru studii care au evaluat tulburări psihice diagnosticate înainte de apariția ulterioară a evenimentelor de sindrom coronarian acut.

Criteriile de eligibilitate au inclus studii observaționale sau randomizate care au măsurat asocierea cu sindromul coronarian acut prin evenimente incidentale și indicatori de efect precum rapoarte de risc, rapoarte de șanse (odds ratios), rapoarte de hazard sau dimensiuni de efect ajustate. De asemenea, includerea a necesitat existența unor tulburări psihice clinice definite conform DSM sau Clasificării Internaționale a Bolilor.

Dintre cele 3.616 studii identificate inițial, 25 de articole în text integral au îndeplinit criteriile de includere, totalizând 22.048.504 participanți, cu o vârstă mediană (IQR) de 48,0 ani (34,5–56,1). Dintre aceștia, 9.028.607 (40,9%) erau femei și 13.019.897 bărbați (59,1%). Din totalul participanților incluși, 2.853.773 (12,9%) aveau un diagnostic de tulburare psihică la momentul inițial, iar 317.780 (1,4%) au îndeplinit criteriile pentru un eveniment incident de sindrom coronarian acut.

Semnale de risc în funcție de diagnostic

Tulburările de anxietate au fost asociate cu infarctul miocardic acut, cu un raport de hazard de 1,63, cu certitudine scăzută. Tulburarea depresivă a fost asociată cu sindromul coronarian acut, cu un raport de hazard de 1,40, cu certitudine foarte scăzută.

Analizele arată că stresul posttraumatic și tulburările de somn sunt cele care au avut cele mai mari asocieri cu riscul de probleme cardiace.

Tulburările de somn au fost asociate cu sindromul coronarian acut, cu un risc mai mare de aproximativ 1,6 ori, însă nivelul de certitudine al acestor date este scăzut. Tulburarea de stres posttraumatic a fost asociată cu infarctul miocardic acut, cu un risc de aproximativ 2,7 ori mai mare, iar în acest caz certitudinea este moderată.

Tulburările de somn pot fi un factor care contribuie la apariția bolii coronariene în ambele situații. De asemenea, somnul deficitar a mai fost asociat cu un control glicemic slab și cu creșterea stresului oxidativ.

Tulburarea bipolară nu a atins semnificație statistică pentru infarctul miocardic acut, cu certitudine foarte scăzută. Bolile psihice severe nu au fost asociate semnificativ cu reinfarctul. Tulburarea de consum de substanțe a fost asociată cu infarctul miocardic acut utilizând un cadru bazat pe raport de șanse, OR 2,41, cu certitudine foarte scăzută.

Tulburările psihotice nu au atins semnificație statistică pentru infarctul miocardic acut, însă cu un interval de încredere instabil, cuprins între 0,01 și 178,30, ceea ce sugerează mai degrabă un rezultat neclar al datelor decât lipsa unei asocieri. Studiul raportează, de asemenea, valoarea „p” a acestui rezultat ca fiind „.06” într-o secțiune și „.95” într-o altă secțiune, ceea ce accentuează și mai mult lipsa de claritate.