O parte din mediul universitar este disperat să şcolarizeze adulţi după ce a pierdut studenţi, afirmă liderul Blocului Național Sindical

Mediul universitar intenţionează să preia, pe lângă cursurile universitare de licenţă, masterat şi doctorat, şi cursurile de formare profesională adresate adulţilor, aspect care le va permite celor cu studii medii sau postliceale care vor să urmeze anumite cursuri de formare profesională continuă să se înscrie la universităţi pentru a obţine o calificare, arată Blocul naţional Sindical, relatează Agerpres.

„Considerăm că acest demers este degradant pentru mediul universitar românesc şi credem că nu este dorit de universităţi prestigioase din România, ci mai degrabă de cele care au o ofertă educaţională slabă şi neatractivă pentru studenţi. În disperare de cauză pentru a supravieţui, din lipsă de alternative, recurg la acest demers pentru a se finanţa. Un astfel de demers afectează imaginea întregului mediu universitar. În loc să fie orientate spre educaţie iniţială de calitate, spre cercetare, dezvoltare, universităţile îi vor forma, pe viitor, pe cei care au terminat liceul, dar n-au luat examenul de Bacalaureat”, a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical, potrivit unui comunicat al organizaţiei sindicale.

Sursa citată arată că, în prezent, programele de formare profesională a adulţilor pot fi desfăşurate de organizaţii de drept public sau privat autorizate ca furnizori de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, prin Comisiile de Autorizare Judeţene. În viitor, aşa cum prevăd proiectele Legilor educaţiei, o parte dintre programele de formare profesională (programe de formare continuă/ specializare / perfecţionare) pentru absolvenţii de studii universitare vor fi asimilate programelor postuniversitare şi vor fi derulate de instituţiile de învăţământ superior.

Conform acestei intenţii, programe ca „manager de proiect”, „specialist recrutare”, „analist de mediu”, „expert achiziţii publice” si multe altele, programe care aveau o durată variabilă, nu mai mare de 180 de ore, vor deveni programe postuniversitare, ceea ce va presupune durate de timp mai lungi, derulare mai puţin flexibilă, atât de necesară în formarea profesională a adulţilor, dar mai ales costuri mai mari, costuri care vor afecta bugetele companiilor şi buzunarul persoanelor care vor să evolueze profesional.

„Acelaşi lucru va fi valabil, aşa cum prevăd aceste proiecte, şi pentru programele de formare profesională nivel 5 (care reprezintă, în fapt, şcoala postliceală sau şcoala de maiştri), asimilate şi ele programelor postuniversitare şi care vor fi derulate de instituţiile de învăţământ superior (deşi nivelul 5 CNC nu este subsumat învăţământului superior). De exemplu, o persoană care doreşte să se califice profesional ca maistru va trebui să urmeze un curs postuniversitar din cadrul unei instituţii de învăţământ superior pentru a putea primi certificarea” subliniază BNS.

Organizaţia sindicală atrage atenţia că actuala formă a proiectului privitor la cursurile de formare profesională a adulţilor nu are în vedere provocările cu care se confruntă piaţa muncii din ziua de astăzi. În prezent, liceenii sunt atraşi de universităţi străine prin burse şi programe ofertante. În loc să se adapteze provocărilor actuale, dat fiind că numărul de studenţi români este în scădere, mediul universitar îşi propune să ia o halcă importantă din formarea profesională a adulţilor, precizează sursa.

„În disperare de cauză, după ce au spulberat sute de milioane de euro nerambursabili pentru finanţare de studii doctorale (care au creat şi continuă să creeze probleme uriaşe României) s-au gândit acum că este bine să se înfrupte şi din banii destinaţi formării profesionale continue a adulţilor. Privind aceste modificări, ne aşteptăm ca, în curând, mediul universitar să ceară amendamente la aceste legi şi să ne trezim că în cadrul instituţiilor de învăţământ superior se vor organiza cursuri postuniversitare pentru spălători de vitrine şi lucrători salubrizare spaţii verzi. Oare cum vă sună acest articol: ŤInstituţiile de învăţământ superior sunt acreditate pentru a organiza, pentru tinerii absolvenţi de liceu care nu au diplomă de bacalaureat, programe de formare profesională a adulţilor, de nivel 5, în vederea pregătirii pentru examenul de Bacalaureatť. Şi oare pe ce bani?”, a adăugat Dumitru Costin.

Blocul Naţional Sindical atrage atenţia că Legea învăţământului superior este o lege distinctă de Ordonanţa de Urgenţă 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, iar noile prevederi incluse în proiectele Legilor educaţiei nu pot fi amestecate în niciun fel, mai ales că furnizorii de formare profesională au propria metodologie de autorizare şi propria metodologie de certificare a formării profesionale.

Pe această cale, Blocul Naţional Sindical transmite Senatului României să îndrepte aceste erori grave din proiectele Legilor educaţiei, care reprezintă prin conţinutul lor voit nepotrivit, o intruziune intolerabilă asupra pieţei de formare profesională continuă a adulţilor şi, în acelaşi timp, o ameninţare la adresa pieţei muncii din România.