O pagină considerată pierdută din „Palimpsestul lui Arhimede”, un manuscris din secolul al X-lea, descoperită în Franţa

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Una dintre cele trei pagini lipsă din „Palimpsestul lui Arhimede”, un manuscris din secolul al X-lea care conţine mai multe copii ale tratatelor antice aparţinând savantului grec, a fost descoperită la Blois, în centrul Franţei, transmite joi agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Fizician, astronom, matematician şi inginer, Arhimede a trăit în secolul al III-lea î.Hr., la Siracuza, în Sicilia colonizată la acea vreme de greci, iar opera sa excepţională, inclusiv celebra Lege a lui Arhimede, a supravieţuit trecerii secolelor. La fel ca acest palimpsest, care constituie „o mină de texte pierdute din Antichitate”, după cum a declarat pentru AFP Victor Gysembergh, cercetător la Centrul Léon-Robin pentru Cercetării în domeniul gândirii antice şi autorul redescoperirii uneia dintre paginile documentului.

Un palimpsest este un pergament olograf al cărui text original a fost răzuit pentru a putea fi scrise peste el alte texte. „Această practică era obişnuită pentru aceste suporturi din piele de animal, deosebit de scumpe la acea vreme”, a subliniat Centrul Naţional pentru Cercetări Ştiinţifice (CNRS) din Franţa într-un comunicat care însoţeşte lucrarea cercetătorului său, publicată în revista germană Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphyk.

„Tratatele lui Arhimede au fost copiate în secolul X. Acestea conţin şi textele sale filozofice, literare şi religioase. Ulterior, în jurul secolelor al XII-lea şi al XIII-lea, acestea au fost şterse şi reciclate” într-o colecţie de rugăciuni „destinate liturghiei”, după cum a explicat Victor Gysembergh.

„Palimpsestul lui Arhimede”, un document unic în lume, a călătorit apoi urmând meandrele istoriei. Păstrat de Patriarhia Latină a Ierusalimului, în special la Constantinopol (Istanbul), el a fost redescoperit în acel loc, la sfârşitul secolului al XIX-lea, de danezul Johan Ludvig Heiberg, care l-a fotografiat pagină cu pagină, în 1906.

Palimpsestul a dispărut apoi complet, în timpul Primului Război Mondial. Abia în 1996 a fost redescoperit în Franţa, într-o colecţie privată, cu ocazia vânzării sale la licitaţie în străinătate către un alt colecţionar privat.

Între timp, însă, trei dintre cele 177 de pagini ale documentului au dispărut.

Una dintre acestea a fost redescoperită de Victor Gysembergh la Muzeul de Arte Frumoase din Blois, „oarecum datorită unei glume”, după cum a povestit cercetătorul.

„Sunt interesat de palimpseste pentru că reprezintă o modalitate de a redescoperi texte pierdute din Antichitate. Şi, uneori, caut palimpseste în anumite oraşe”, a explicat el.

În ziua aceea, în timp ce se afla la birou cu colegii, el a menţionat că o parte din biblioteca regilor Franţei era păstrată la Blois. „Am spus: ‘Hei, hai să vedem dacă nu cumva există un palimpsest la Blois'”.

Aşa că el a lansat o căutare prin intermediul Arca, site-ul web care cataloghează toate manuscrisele din Franţa. Iar cercetătorul a fost complet luat prin surprindere. „A fost foarte neaşteptat să dau peste un manuscris grecesc. Foarte neaşteptat să dau peste un palimpsest şi, cu atât mai mult, să găsesc un tratat ştiinţific din secolul X!”, a spus el.

Cercetătorul a început apoi să lucreze folosind fotografii online pentru a-l identifica oficial. „Am comparat această pagină, aşa cum este ea astăzi la Blois, cu fotografii realizate în 1906, care sunt disponibile şi online (prin intermediul Bibliotecii Regale Daneze). Când există mai multe copii scrise de mână ale aceluiaşi text, inevitabil apar erori. Aici, stilul de scriere este exact la fel; fiecare literă este exact aceeaşi. Figura geometrică este exact aceeaşi, în exact acelaşi loc…”. a adăugat el.

„Era tratatul lui Arhimede despre sferă şi cilindru!”, a exclamat cercetătorul.

Pe o parte, pagina conţine textul copiei, clar vizibil, iar pe cealaltă parte o anluminură, adăugată în secolul XX de către proprietar, probabil în încercarea de a creşte valoarea documentului.

Cercetătorul speră să poată desfăşura anul viitor o campanie de imagistică multispectrală şi fluorescenţă de raze X pentru a descifra textul aflat în spatele anluminurii.

Descoperirea relansează speranţa că, într-o zi, vor fi găsite şi celelalte două pagini lipsă. „Până la această descoperire, nu aveam niciun motiv să sperăm că vor fi vreodată găsite. Acum, dacă instituţiile sau colecţionarii privaţi deţin astfel de manuscrise, ar trebui să se gândească la faptul că ar putea fi unul dintre celelalte foliouri pierdute”, a concluzionat el.