O fotografie Playboy din 1972, interzisă de o comunitate științifică / Fotografia cu modelul Lena Forsén a devenit standardul Jpeg / E considerată acum o imagine sexistă

IEEE, o asociație internațională care reunește peste 400.000 de ingineri din întreaga lume, a interzis utilizarea unei fotografii vechi cu un model Playboy suedez, relatează La Repubblica. Timp de peste 50 de ani, fotografia lui Lena Forsén a contribuit la dezvoltarea imaginilor digitale.

În 1972, Alexander Sawchuk, profesor la Universitatea din California, a deschis revista Playboy și s-a îndrăgostit iremediabil de fotomodelul care ocupa „pagina centrală” a celebrei reviste pentru adulți.

Lena Forsén era goală și purta doar o pălărie cu pene mov, ciorapi cu plasă și cizme. Fotografiat din spate, modelul avea fața întoarsă spre obiectiv.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sawchuk a admirat această imagine, însă în mintea profesorului, modelul suedez din fața ochilor săi era perfect. Dar din motive care nu aveau nimic de-a face cu aspectul ei fizic.

Bogăția detaliilor și combinația potrivită de lumini și umbre au făcut din acea fotografie Playboy un instrument ideal pentru primele teste ale algoritmilor de compresie a imaginilor.

Sawchuk a introdus revista în scaner și a stocat doar partea cea mai castă a paginii centrale, și anume o porțiune pătrată de 512×512 pixeli care includea umărul gol al modelului, fața și pălăria.

Din acel moment, fiecare cercetător implicat în studiul și dezvoltarea imaginilor digitale a intersectat, cel puțin o dată în viață, privirea Lenei Forsén.

Fotografia pătrată cu chipul modelului a fost, de fapt, folosită și citată în numeroase lucrări științifice publicate între anii 1970 și 1990, atât de multe, încât a atras atenția chiar Playboy, care inițial a intenționat să revendice drepturile asupra fotografiei și care, în cele din urmă, a închis ochii în numele progresului.

Studiile privind prelucrarea imaginilor de la Universitatea din California au condus, de fapt, la două dintre cele mai utilizate standarde în materie de prelucrare și compresie a imaginilor, și anume Jpeg (pentru fotografii) și Mpeg (pentru videoclipuri).

Dacă astăzi oamenii partajează imagini pe rețelele de socializare sau fac schimb de fotografii pe Whatsapp, acest lucru i se datorează, de asemenea, Lenei Forsén. Algoritmii de compresie reduc dimensiunea fișierului unei imagini digitale fără a pierde prea multe detalii din imaginea în sine. În acest fel, fotografiile digitale ocupă puțin spațiu în memoria dispozitivelor și, mai ales, pot fi transferate mai rapid.

De-a lungul anilor, Lena Forsén a fost celebrată pe scară largă de către cercetători. Unii au supranumit-o „prima femeie a internetului”. Alții, „sfânta patroană a Jpeg”. James Hutchinson, un editor de texte tehnice care a lucrat la Universitatea din Illinois, a comparat imaginea Lenei cu „ceea ce reprezenta Rita Hayworth pentru soldații americani din tranșeele celui de-al doilea război mondial”.

Însă folosirea repetată a chipului modelului suedez a fost descrisă și ca fiind „sexistă ” și din acest motiv a fost criticată în trecut. Pentru mulți, fotografierea unei „femei atrăgătoare” a contribuit la un climat academic dominat de cultura masculină, într-un domeniu – cel al tehnologiei – în care femeile sunt deja puternic penalizate de stereotipuri și prejudecăți.

Din acest motiv, un profesor de matematică de la UCLA a propus în mod provocator, în 2013, să folosească o fotografie a modelului Fabio Lanzoni pentru a efectua teste privind compresia imaginilor. Dealtfel, încă din 2018 , revista Nature a anunțat că nu va mai accepta lucrări științifice care conțin fotografia Playboy cu Lena Forsén.

Și acum chiar și IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers), o asociație internațională non-profit cu peste 400.000 de membri în întreaga lume, a decis că „începând cu 1 aprilie 2024 nu va mai accepta lucrări științifice care conțin imaginea Lenei”.

„Sunt foarte mândră de această imagine”, declarase chiar Lena Forsén pentru Wired USA, care a intervievat-o pe fostul model în 2019. Dar despre rolul său de icoană, femeia și-a exprimat ulterior alte idei: „M-am retras de pe podiumuri cu mult timp în urmă. Și poate că a sosit momentul să mă retrag și eu din lumea tehnologiei. Începeți să mă uitați”.

Interdicția IEEE, o sursă de texte autorizate privind progresul imaginii digitale, va contribui la îndeplinirea dorinței fostului partener de joacă.