Home » Anchete » O fostă membră a Inspecției Judiciare demontează raportul instituției condusă de Roxana Petcu, privind documentarul Recorder: ”Magistrații și societatea merită mult mai mult”

O fostă membră a Inspecției Judiciare demontează raportul instituției condusă de Roxana Petcu, privind documentarul Recorder: ”Magistrații și societatea merită mult mai mult”

10 feb. 2026

•3312

Andreea Pavel•

O fostă membră a Inspecției Judiciare demontează raportul instituției condusă de Roxana Petcu, privind documentarul Recorder: ”Magistrații și societatea merită mult mai mult”

Sursa foto: Facebook / Roxana Petcu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ascultă articolul

Judecătoarea Bogdana Orășeanu, fost inspector judiciar, critică, într-un mesaj pe Facebook, raportul Inspecției Judiciare condusă de Roxana Petcu, privind documentarul Recorder, ”Justiție capturată”. Orășeanu a fost judecător peste 20 de ani și a îndeplinit funcțiile de inspector judiciar și director al Direcției de inspecție pentru judecători în cadrul Inspecției Judiciare.

- articolul continuă mai jos -

Judecătoarea susține că raportul nu a fost prezentat spre aprobare Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii sau Plenului, iar acest lucru îl face un document ”fără finalitate”:

”Un raport al Inspecției Judiciare nu poate produce efecte înainte de a fi aprobat de CSM, cu atât mai mult cu cât urmează să producă efecte asupra unor verificări solicitate, anterior întocmirii lui, de Consiliul Superior al Magistraturii … aceasta este autonomia funcțională, aceasta este concepția legiuitorului exprimată în cuprinsul Legii nr. 305/2022. Altfel spus, ”Raportul” din 22.12.2025 este un document fără finalitate cât timp nu a fost aprobat de CSM: în procedura de aprobare, CSM îl verifică și dispune prin hotărâre asupra lui. Cât timp nu a parcurs această procedură, nu poate produce efectele dorite prin Ordinul 172/16.12.2025”, arată magistratul.

Bogdana Orășeanu mai arată și că, în loc să se dispună verificări unitare și exhaustive, cum cerea o situație de o asemenea gravitate, ”s-a optat pentru fracționarea lor, cu riscul unor constatări sumare sau nerelevante”.

Judecătoarea amintește și de schimbarea membrilor completurilor de judecată care ”se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, care vor exclude înlocuirea arbitrară a acestora”:

”Din cele de mai sus rezultă criteriile obligatorii, cumulative pe care trebuie să le aibă în vedere orice Colegiu de Conducere al unei instanțe când evaluează posibilitatea schimbării membrilor completurilor de judecată, respectiv:
caracterul excepțional,
existența unui/unor criterii obiective și
excluderea riscului înlocuirii arbitrare.

Prin raportare la aceste exigențe, ”detașarea judecătorului”, ”integrarea în completuri de judecată a unui judecător nou promovat în instanță” sau ”mutarea unui judecător de pe o secție pe altă secție în scopul echilibrării volumului de activitate, când o astfel de măsură se impune” nu ar putea prevala necesității asigurării efective a garanțiilor dreptului la un proces echitabil”, mai arată Bogdana Orășeanu.

Judecătoarea își încheie analiza spunând că ”magistrații și întreaga societate merită mult mai mult decât a putut să ofere Inspecția Judiciară prin acest Raport”.

Și judecătoarea Andrea Chiș a demontat raportul emis de Inspecția Judiciară privind documentarul Recorder „Justiție capturată”. Vezi argumentele aici.

Raportul a concluzionat, între altele, că schimbările de completuri de judecată operate la Curtea de Apel București în patru mari dosare cu „impact public” (Marian Vanghelie, Niculae Bădălău, Puiu Popoviciu și Cristian Burci), despre care Recorder a acuzat că au fost orchestrate ca să intervină prescripția faptelor, au fost determinate de „motive obiective”, precum degrevare de dosare, integrarea unor magistrați nou-veniți, echilibrarea volumului de activitate etc.

Jurnalistul Liviu Avram a arătat pentru G4Media de ce raportul Inspecției Judiciare despre documentarul „Justiție capturată” arată a mușamalizare: documentele-anexă nu susțin concluziile.

Cine conduce Inspecția Judiciară

Roxana Petcu, actuala șefă a Inspecției Judiciare, a câștigat, în iunie 2025, un nou mandat de trei ani, potrivit anunțului CSM. Ea a candidat singură. Sub conducerea ei, Inspecția Judiciară a continuat să inițieze dosare disciplinare controversate împotriva magistraților incomozi, mulți dintre aceștia câștigând ulterior la Înalta Curte. Nicușor Dan se arătase nemulțumit de activitatea IJ și declarase că este nevoie de o reformă a Inspecției Judiciare.

Judecătoarea Petcu este soția unui fost secretar de stat în MAI de pe vremea lui Dragnea și Carmen Dan și fost consilier al președintelui Consiliului legislativ, Florin Iordache.

Roxana Petcu a devenit șefa IJ în 2022, după ce anterior fusese șefa Direcției de Inspecție pentru judecători din cadrul instituției în mandatul controversatului inspector șef Lucian Netejoru.

Judecătoarea Petcu a fost preşedinte al Tribunalului Ilfov şi este soţia lui Adrian Petcu, actual subsecretar de stat în MAI, fost consilier al președinteleui Consiliului Legislativ, celebrul Florin Iordache, și fost secretar de stat în MAI pe vremea lui Carmen Dan şi Liviu Dragnea şi fost prefect de Ilfov şi Bucureşti. Vezi CV-ul lui Adrian Petcu aici.

Analiza integrală a judecătoarei Bogdana Orășeanu

Raportul Direcției de Inspecție pentru Judecători nr. 25-2781 din data de 26.01.2026, dezbătut în Ședința Secției pentru judecători din data de 5.02.2026 este fără îndoială deficitar, din foarte multe motive, iar doamna Andrea Chis, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii a realizat o analiză foarte riguroasă a acestuia.

Stimulată de analiza doamnei Andrea Chis, pe care o prețuiesc și cu care am avut onoarea de a colabora în trecut, animată de dorința de a veni în sprijinul foștilor mei colegi care au semnalat disfuncționalități la nivelul conducerii Curții de Apel București, în cele ce urmează voi face unele referiri la chestiuni care, din punctul meu de vedere, pun în discuție legalitatea Raportului nr. 25-2781.

I. Inspectorul șef a emis Ordinul 172/16.12.2025 prin care a dispus efectuarea de verificări cu privire la aspectele semnalate în materialul de presă difuzat de publicația Recorder, ”cu excepția celor care au făcut obiectul unor lucrări anterioare la Inspecția Judiciară”.

I.1. Prin urmare, Inspectorul șef a subsumat verificările ”Aspectelor semnalate în materialul de presă difuzat de publicația Recorder, ”cu excepția celor care au făcut obiectul unor lucrări anterioare la Inspecția Judiciară”. În loc să se dispună verificări unitare și exhaustive, cum cerea o situație de o asemenea gravitate, s-a optat pentru fracționarea lor, cu riscul unor constatări sumare sau nerelevante.

Aflăm din cuprinsul Raportului din 26.01.2026 că excepțiile de la verificări vizează lucrări anterioare, înregistrate la Inspecția Judiciară în anii 2022-2024 și chiar un alt Raport pe care Inspecția l-a întocmit la data de 22.12.2025, denumit ”Raportul privind activitatea Inspecției judiciare – în referire la materialul de presă publicat pe www.recorder.ro – aspecte ce au făcut deja obiectul verificărilor Inspecției Judiciare”.

a) Cu privire la Raportul din 22.12.2025: acesta a fost publicat pe site-ul Inspecției Judiciare, fără a fi prezentat spre aprobare Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii sau Plenului. Un raport al Inspecției Judiciare nu poate produce efecte înainte de a fi aprobat de CSM, cu atât mai mult cu cât urmează să producă efecte asupra unor verificări solicitate, anterior întocmirii lui, de Consiliul Superior al Magistraturii … aceasta este autonomia funcțională, aceasta este concepția legiuitorului exprimată în cuprinsul Legii nr. 305/2022.

Altfel spus, ”Raportul” din 22.12.2025 este un document fără finalitate cât timp nu a fost aprobat de CSM: în procedura de aprobare, CSM îl verifică și dispune prin hotărâre asupra lui. Cât timp nu a parcurs această procedură, nu poate produce efectele dorite prin Ordinul 172/16.12.2025.

Prin urmare, ”Raportul” din 22.12.2025 a exclus de la verificări aspecte semnalate în documentarul Recorder, în condițiile menționate mai sus.

b) Existența unor lucrări anterioare înregistrate și soluționate de Inspecția Judiciară în anii 2022-2024 nu interzice efectuarea altor verificări, dacă au apărut elemente noi. Respectivele lucrări puteau fi consultate, însă nu se bucură de ”autoritate de lucru judecat”. Cu excepția acțiunilor disciplinare care au această autoritate, niciuna dintre soluțiile de clasare nu se puteau impune în verificările efectuate urmare a documentarului Recorder. Prin urmare, îmi exprim rezerva cu privire la exceptarea lor de la verificări.

I.2. În continuare, Inspectorul șef a emis un nou Ordin, nr. 176/24.12.2025, prin care a redus din nou sfera verificărilor, subsumând chiar și aspectele care mai puteau fi verificate, unor obiective și mai restrânse:

1) Componența completurilor de judecată în 4 dosare cu impact mediatic (dosarele domnilor Vanghelie – dar și aici avem excepții, respectiv modificările de complet verificate într-o lucrare anterioară în cursul anului 2024; Burci; Popoviciu și Bădălău)

2) Identificarea eventualelor căi de atac formulate de judecători împotriva actelor administrative referitoare la compunerea completurilor de judecată emise de instanțele investite cu soluționarea cauzelor menționate

3) Situația judecătorilor delegati/detasati/ la/de la aceste instanțe și verificări privind situația judecătorilor mutați în alte secții.

Cu alte cuvinte, pornind de la necesitatea unor verificări exhaustive privind aspectele semnalate în materialul de presă, s-a ajuns la excepții, restrângeri, limitări și anumite ”obiective”…. Chiar în aceste condiții, redactorii raportului au scăpat din vedere să se conformeze obiectivului 2, întrucât, cu privire la acesta, nu există constatări în cuprinsul Raportului. Cât privește obiectivul 3, acesta este destul de neclar, cum neclare sunt și constatările care i se subsumează.

Au fost create astfel premisele unor verificări sumare, incomplete și sintetice în locul unor explicații clare, riguroase și detaliate, deși identificarea vulnerabilităților și propunerea unor măsuri adecvate de remediere ar fi putut contribui în mod real la consolidarea ordinii și încrederii în sistemul judiciar, în concordanță cu dispozițiile legale.

II. Raportul din data de 26.01.2026 este lovit de nulitate întrucât, așa cum a arătat și Andrea Chis, au fost încălcate competența funcțională stabilită normativ și procedura obligatorie reglementată prin Legea 305/2022 și Normele de efectuare a lucrărilor de inspecție.

Procedura de efectuare a verificărilor la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii (art. 83 alin. 1 lit. g Legea 305/2022) conferă numai inspectorilor judiciari atribuții în acest sens. Nu există nici o prevedere legală care să le confere și inspectorului șef; inspectorul-șef nu poate fi, simultan, autorul verificărilor și organul de avizare, întrucât s-ar încălca ordinea juridică a procedurii și s-ar anula rolul controlului intern. Principiul legalității impune ca autoritățile publice să își exercite atribuțiile numai în limitele stabilite de lege și regulament. Orice depășire a competenței sau substituire neprevăzută normativ conduce la confuzii, lipsă de transparență și exces de putere.

Raportul Direcției de Inspecție pentru Judecători nr. 25-2781, astfel cum a fost prezentat în presă, este semnat de inspectorul-șef Roxana Petcu, în calitate de titular, și nu a parcurs procedura obligatorie de avizare de către directorul de direcție și de către inspectorul-șef, fiind, din acest motiv, nul, aspect invocat, dar fără rezultat, de doi membri ai Secției pentru judecători.

III. Un alt viciu de legalitate izvorăște din împrejurarea că inspectorul șef, (în persoana doamnei judecător Roxana Petcu), nu putea fi obiectiv si imparțial în verificările la Curtea de Apel București, deoarece ”este judecător al Curții de Apel București”. Aparența lipsei de obiectivitate și imparțialitate a doamnei Petcu în verificări la Curtea de Apel București a fost stabilită printr-o hotărâre anterioară a Secției pentru judecători în materie disciplinară, respectiv prin Hotărârea nr. 1J din 5.02.2025, (pag 6-8). În hotărârea menționată, Secția pentru judecători în materie disciplinară (la dezbaterile căreia au participat toți membrii Secției pentru judecători care au fost prezenți și la ședința din 05.02.2026, cu excepția doamnei președinte a Înaltei Curți de Casație și Justiție) a decis (cu opinie separată) că inspectorul șef Roxana Petcu s-a abținut în mod legal de la exercitarea atribuțiilor specifice funcției într-o procedură disciplinară vizând un judecător al Curții de Apel București pe motiv că ea însăși este judecător al acestei instanțe (Curtea de Apel București). Secția pentru judecători în materie disciplinară a argumentat cu acea ocazie că inspectorul șef Roxana Petcu este în imposibilitatea exercitării atribuțiilor de inspector șef în legătură cu un judecător al Curții de Apel București, pentru a asigura imparțialitatea și obiectivitatea întregii proceduri disciplinare, prin raportare la dispozițiile din legea nr. 305/2022.

Or, dacă inspectorul șef Roxana Petcu este în imposibilitatea exercitării atribuțiilor de inspector șef într-o situație care privește activitatea unui singur judecător al Curții de Apel București, a fortiori ea va fi în imposibilitatea exercitării atribuțiilor de inspector șef și când lucrarea vizează aspecte privind activitatea acestei instanțe și alți judecători, întrucât amploarea controlului și impactul sunt mult mai mari, iar exigențele de imparțialitate trebuie să fie sporite.

IV. Un ultim aspect pe care aș vrea să îl subliniez îl reprezintă modul în care au fost evaluate doua principii fundamentale: principiul repartizării aleatorii și principiul continuității completului de judecată.

Art. 57 din Legea nr. 304/2022 cuprinde norme imperative: Colegiile de conducere stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completurilor de judecată se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, care vor exclude înlocuirea arbitrară a acestora.

Din cele de mai sus rezultă criteriile obligatorii, cumulative pe care trebuie să le aibă în vedere orice Colegiu de Conducere al unei instanțe când evaluează posibilitatea schimbării membrilor completurilor de judecată, respectiv:

– caracterul excepțional,

– existența unui/unor criterii obiective și

– excluderea riscului înlocuirii arbitrare.

Principiul repartizării aleatorii și principiul continuității completului de judecată reprezintă garanții esențiale ale realizării unui act de justiție echitabil, respectarea acestora fiind indispensabilă într-un stat de drept. Așadar, interesul organizării administrative a instanței (promovări, redistribuiri de magistrați între secții, detașări) nu ar trebui să fie prioritar echității procedurilor judiciare de care trebuie să aibă parte toți beneficiarii actului de justiție ci, dimpotrivă, organizarea administrativă trebuie subordonată dezideratului respectării dreptului la un proces echitabil, în fiecare caz în parte.

Extinderea motivelor obiective, excepționale și care să excludă riscul înlocuirii arbitrare care pot justifica modificarea completelor de judecată la cele din categoria ”integrarea în completuri de judecată a unui judecător nou promovat în instanță”, ”detașarea sau încetarea detașării judecătorului” sau ”mutarea unui judecător de pe o secție pe altă secție în scopul echilibrării volumului de activitate, când o astfel de măsură se impune”, deși au fost considerate legale și juste în cadrul raportului, în realitate au dus în derizoriu exigențele legale și garanțiile procesului echitabil, aspecte asupra cărora toți magistrații ar trebui să reflecteze cu deosebită atenție.

Concluzionând, nu doar că eficiența administrativă a instanțelor nu ar fi trebuit să prevaleze asupra echității procedurilor judiciare la Curtea de Apel București ci, dimpotrivă, situațiile menționate în raport fiind previzibile și inerente funcționării instanței, trebuiau gestionate prin măsuri administrative care, pe cât posibil, să nu afecteze cauzele aflate în curs de judecată.

De exemplu, motivul modificării completelor de judecată din care făcea parte domnul judecător Laurențiu Beșu la Curtea de Apel București, cu consecința reluării dezbaterilor în mai multe cauze, se putea evita prin acordarea unei prelungiri a detașării. Această măsură ar fi fost legală, capabilă să protejeze principiile despre care am vorbit și cu siguranță ar fi fost mai coerentă decât încetarea delegării domnului judecător într-o perioadă în care avea pe rol cauze în care era amânată pronunțarea, inclusiv o cauză repusă pe rol pentru judecarea în complet de divergență.

Exemplele pot continua, dar nu este sarcina mea să o fac. Eu doar am dorit să atrag atenția asupra unor aspecte care, în opinia mea, necesită o profundă reflecție.

Rapoarte ca cel în discuție nu doar că pot marca destinele profesionale ale magistraților vizați, dar riscă să consolideze practici contrare principiilor de desfășurare a procedurilor judiciare.

Ar fi multe de adăugat dar mă opresc aici: cred că magistrații și întreaga societate merită mult mai mult decât a putut să ofere Inspecția Judiciară prin acest Raport.

bogdana orășeanu documentar recorder judecator inspectia judiciara raport recorder

Știri video

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.