O aşezare dacică specializată în producţia de piepteni din corn de cerb pentru combaterea păduchilor, descoperită de arheologi la Pericei (Sălaj)

O aşezare a dacilor specializaţi în producţia de piepteni din corn de cerb a fost descoperită de arheologii Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău pe teritoriul localităţii Pericei, transmite Agerpres.

Situl, de epocă romană, a ajuns în atenţia specialiştilor în urma unei descoperiri întâmplătoare a unui cuptor menajer, scos la lumină de amenajarea unei locuinţe în Pericei, anul 2002. Cercetările din acel an au mai scos la iveală şi alte complexe dacice – un bordei, un alt cuptor şi un atelier de prelucrare a cornului afectate şi acestea de lucrările edilitare.

În toamna anului 2019, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău a reluat lucrările de săpături arheologice sistematice în situl Pericei-Gouţ, cercetări continuate şi în acest an.

„Am extins săpătura în această zonă cu potenţial arheologic deosebit şi în 2019 am săpat două casete, în suprafeţe relativ mari, de şapte pe 12 metri şi de opt pe opt metri, în care am găsit construcţii în care chiar se tăia acel corn. Construcţia respectivă era tapetată efectiv, pe jos, cu un strat gros de 15-20 de centimetri de resturi de coarne de cerb. Cu ocazia săpăturilor arheologice de la Pericei am găsit şi piepteni şi fragmente de piepteni, pentru că, de fapt acesta era produsul finit obţinut din coarne de cerb. Încă din vremea respectivă lumea avea cel mai probabil păduchi. Şi atunci, cea mai bună metodă de a scăpa de ouăle de păduchi era pieptenele de os, care până târziu, în secolul XX a fost utilizat de oameni. Mai apoi s-a făcut şi din corn de vacă, dar prima dată cornul de cerb era cel utilizat cu predilecţie la aşa ceva. A prelucra coarnele de cerb pentru a obţine piepteni nu era la îndemna oricui. Era în mod sigur o specializare destul de aprofundată şi serioasă în prelucrarea acestui corn şi numărul mare de resturi găsite ne arată că acestea provin de la zeci sau chiar sute de cerbi. Probabil că unele coarne au fost culese din pădure, iar altele sunt de la cerbi vânaţi. Am găsit şi alte oase de animale, care sunt foarte probabil de la cerbi. Ceea ce este iarăşi foarte interesant e faptul că am putut reconstitui etapele de realizare, de la debitarea cornului de cerb, la realizarea de lamele semifabricate, apoi la lamelele finisate deja, gata pentru transformarea în piepteni şi apoi faza finală, a realizării pieptenelui propriu-zis”, a declarat luni pentru AGERPRES Horea Pop, şef de secţie la Muzeul Judeţean.

Potrivit acestuia, aşezarea datează din secolele II-III, existând probabilitatea unor schimburi cu romanii din zona Porolissum.

Săpăturile au scos la iveală şi numeroase fragmente de ceramică dacică, ce poartă o „amprentă” locală distinctă, arheologul precizând că în compoziţia lutului au fost înglobate şi cochilii de melci, care şi astăzi se găsesc în zonă în număr mare.

Foto: Artefacte descoperite de arheologi la Pericei / Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău