„Nu PLĂTIM”: Cum au preluat „suveraniștii” români în social media dezinformările împotriva Ucrainei și a UE din campania lui Viktor Orbán

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

De câteva săptămâni, în spațiul online românesc au redevenit virale mai multe poze și imagini cu bannere electorale anti-ucrainene și anti-UE care împânzesc bulevardele Budapestei de câteva săptămâni. Internauții români, în mod deosebit influencerii “suveraniști”, au preluat la sfârșitul lui februarie și au popularizat din nou narațiunea guvernului ungar condus de Viktor Orbán, care cheltuiește sume considerabile din bani publici pentru a le spune cetățenilor săi că Budapesta “nu mai plătește” pentru Ucraina, care a devenit laitmotivul campaniei electorale disperate a partidului Fidesz condus de Orban.

Campania “NEM FIZETÜNK!”

Pancartele care există de ceva vreme în Budapesta și tocmai au atras atenția “suveraniștilor români” conțin un mesaj tăios și trei personaje ușor de recunoscut: „Üzenjünk Brüsszelnek: NEM FIZETÜNK!” („Să-i transmitem Bruxelles-ului: NU PLĂTIM!”). Sloganul este scris, în general, pe un octagon roșu care aduce aminte de un semn de “STOP”, iar lângă el sunt prezentate colaje cu figurile Ursulei von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a lui Manfred Weber, liderul PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European. 

Imaginea, care îi prezintă pe cei doi lideri politici europeni arătând cu degetul spre mâna întinsă președintelui Zelenski elimină orice urmă de îndoială cu privire ceea ce nu vrea să plătească guvernul lui Orban, iar mesajul a fost preluat la fel și de “suveraniștii” români, în special pe Facebook, care laudă “curajul” Ungariei în fața cererilor UE.

La finalul lunii februarie, de pildă, Mr. Story, “influencerul” AI creat de către muzicianul Arun Bobocel, care răspândește de luni de zile  narațiuni extremiste, pro-ruse și conspirații realizat integral cu ajutorul inteligenței artificiale în spațiul public. Mai multe detalii, aici.

La finalul lui februarie, “Mr. Story” lăuda pancartele în fața audienței sale de pe Facebook, iar postarea sa a strâns peste 13.000 de reacții și aproape 1.700 de comentarii în mai puțin de o săptămână, majoritatea dintre ele aprobatoare față de inițiativa guvernului Orban.

sursa foto: captură de ecran

Mr. Story este unul dintre cei mai virali influenceri din sfera “suveraniștilor” la acest moment, însă platforme precum Facebook, Threads și Tiktok au fost inundate de postări similare în ultimele câteva zile, în mare parte explicații despre cum pancartele sunt reale, însoțite de comentarii aprobatoare despre “lecția” pe care și România ar trebui să o învețe de la Ungaria – unele dintre aceste postări au strâns zeci de mii de vizualizări și sute de comentarii apreciative.

sursa foto: captură de ecran

sursa foto: captură de ecran

sursa foto: captură de ecran

sursa foto: captură de ecran

Ucraina, laitmotivul campaniei lui Orban

Prezența acestor bannere în Budapesta nu este neapărat o surpriză. După cum arată analize realizate de DW și Balkan Insight, guvernul lui Viktor Orban folosește astfel de bannere în campaniile sale de cel puțin un an – aproape exclusiv imagini puțin flatante sau chiar fabricate cu președintele Zelenski și diferiți lideri europeni precum Ursula von der Leyen și diverse mesaje despre cum autoritățile de la Budapesta nu se vor “da bătute” în fața eforturilor UE de a “distruge” Ungaria în favoarea Ucrainei. 

Astfel de narațiuni, susținute direct de reprezentanți ai guvernului Orban, au apărut deseori în spațiul public ungar în ultimul an, amintește Balkan Insight, dar motivul principal pentru care pancartele au ajuns din nou în atenția publicului la sfârșitul lunii februarie este lansarea recentă a așa numitei “petiții naționale” lansate de guvernul ungar împotriva sprijinului acordat de Uniunea Europeană Ucrainei, după cum relata Euractiv la finalul lui ianuarie.

Petiția trimisă de guvern prin poștă, al cărei termen limită este data de 23 martie, le permite cetățenilor să își exprime opoziția față de „finanțarea în continuare a războiului ruso-ucrainean”, „susținerea financiară a funcționării statului ucrainean pentru următorii 10 ani” și „creșterea costurilor la utilități, din cauza războiului”.

Atât petiția, cât și bannerele care o însoțesc, au atras atenția comunității internaționale în ultimele zile, pe măsură ce a devenit din ce în ce mai evident faptul că Fidesz, partidul care domină politica ungară de peste un deceniu și jumătate, plănuiește să-și bazeze întreaga campanie electorală pentru alegerile parlamentare care urmează să aibă loc în aprilie pe discursul urii împotriva Ucrainei.

În acest context, este important de amintit că Orban, care este prim-ministru încă din 2010, se confruntă în prezent cu una dintre cele mai mari provocări asupra puterii sale – partidul de centru-dreapta Tisza, al cărui mesaj pro-european și ascensiune rapidă în sondajele din ultimele luni l-au transformat în cea mai mare amenințare electorală pentru Fidesz, a depășit deja Fidesz în practic toate sondajele independente, în unele dintre ele cu peste 15 puncte procentuale.

În fața posibilității clare de a pierde alegerile din aprilie, retorica anti-ucraineană a lui Orban nu a făcut decât să crească în ultimele luni, iar coincidența face ca, exact în perioada în care “petiția națională” a fost lansată, forțele ruse au bombardat o porțiune a infrastructurii conductei Druzhba aflată pe teritoriul Ucrainei – o conductă construită în perioada Uniunii Sovietice care asigură de zeci de ani aproape întregul flux de petrol către Ungaria și Slovacia. 

În ciuda afirmațiilor repetate ale Ucrainei că reabilitarea conductei și reluarea transporturilor sunt îngreunate de condițiile materiale dificile impuse de război, guvernul lui Orban s-a folosit de acest pretext pentru a bloca cel mai recent pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei și un împrumut de 90 de miliarde de euro către Ucraina, deși Ungaria optase deja să nu contribuie la acesta – acte pentru care autoritățile UE au acuzat Ungaria de încălcarea “principiului cooperării loiale”. 

Articolul face parte dintr-o serie din cadrul proiectului Social Media Monitoring sprijinit de Fundația Konrad Adenauer

A editat Andreea Pavel