„Nu avem de ales”: Ucraina vrea să atace podul Kerci din Crimeea în prima jumătate a acestui an

Al treilea atac asupra podului Kerci dintre Rusia și Crimeea ocupată este ‘inevitabil’, spun serviciile de informații militare ucrainene, citate de The Guardian.

Au devenit o priveliște familiară pe cerul unor părți ale Rusiei: drone inamice cu rază lungă de acțiune, care își croiesc drum spre o altă țintă. În cel mai mare atac ucrainean în interiorul teritoriului rusesc de la invazia la scară largă a lui Vladimir Putin de acum doi ani, Ucraina a efectuat în ultimele săptămâni o serie de atacuri asupra rafinăriilor de petrol și porturilor rusești. Marți, a lovit o rafinărie și o fabrică de drone din regiunea industrială Tatarstan – la peste 1.000 de kilometri de graniță.

Agenția de spionaj ucraineană care se află în spatele acestor atacuri cu drone este cu ochii pe o altă țintă: podul Kerci, lung de aproximativ 19 kilometri, care leagă Crimeea ocupată de Rusia. Oficiali de rang înalt din cadrul serviciului de informații militare ucrainean GUR indică faptul că acesta pregătește o a treia tentativă de atac asupra podului, după două încercări anterioare de a-l arunca în aer, susținând că distrugerea acestuia este „inevitabilă”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Pentru Putin, podul este o amintire tangibilă a ceea ce el consideră a fi una dintre cele mai mari realizări politice ale sale: „revenirea” peninsulei la Rusia în 2014, cu ajutorul unor trupe rusești sub acoperire și a unui referendum nerecunoscut de comunitatea internațională.

Pentru Kiev, podul este, în egală măsură, un simbol al anexării ilegale a peninsulei. Distrugerea sa ar consolida campania ucraineană de eliberare a Crimeei și ar ridica moralul pe câmpul de luptă și în afara acestuia, unde forțele Kievului sunt treptat împinse înapoi.

Modul în care s-ar desfășura un eventual atac ucrainean este neclar și există îndoieli serioase cu privire la capacitatea GUR de a realiza o operațiune specială împotriva unei ținte atât de bine apărate și evidente. Rusia a luat măsuri ample pentru a proteja podul, consolidând apărarea antiaeriană și desfășurând o „barjă-țintă” ca momeală pentru rachetele ghidate care se apropie.

GUR crede că poate dezactiva podul în curând. „Vom face acest lucru în prima jumătate a anului 2024”, a declarat un oficial pentru The Guardian, adăugând că Kirilo Budanov, șeful direcției principale de informații, are deja „majoritatea mijloacelor pentru a realiza acest obiectiv”. El a urmat un plan aprobat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru a „minimiza” prezența navală a Rusiei în Marea Neagră.

În ultimele cinci luni, Ucraina a scufundat șapte bărci de desant și nave mari aparținând flotei Moscovei din Marea Neagră. Cea mai recentă, Serghei Kotov, s-a răsturnat la începutul acestei luni, după un raid nocturn în care au fost implicate 10 drone amfibii ucrainene Magura V5, pline de explozibili, în timp ce se afla în patrulare la sud de podul Kerci. Oficialii GUR au indicat că aceasta a fost o „operațiune de modelare” înainte de un alt atac asupra podului.

Podul a fost lovit și reparat de două ori anterior. În iulie anul trecut, un raid la ora 3 dimineața, efectuat de drone maritime ucrainene, a provocat pagube importante la secțiunea rutieră, care este paralelă cu o secțiune feroviară separată folosită de armata rusă pentru a transporta tancuri și provizii. În octombrie 2022, o explozie, despre care Rusia a spus că a fost provocată de o bombă introdusă clandestin într-un camion, a făcut ca mai multe porțiuni de șosea să cadă în apă.

Dacă podul ar fi compromis permanent, Moscova ar fi nevoită să transporte provizii militare pe cale rutieră prin sudul Ucrainei ocupate. Ruta ar trece prin provinciile Herson și Zaporijia, pe care Rusia le-a capturat parțial în primăvara anului 2022. Oficialii ucraineni consideră că acest lucru ar afecta semnificativ capacitatea Kremlinului de a desfășura ofensive într-un moment în care forțele sale terestre avansează.

Oficialii au indicat că armele occidentale ar permite Ucrainei să distrugă podul mai rapid, iar Zelenski a cerut în repetate rânduri Berlinului sistemul său de rachete cu rază lungă de acțiune Taurus. Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a refuzat până acum, argumentând că acest lucru ar echivala cu asumarea de către țara sa a unui rol direct în războiul cu Rusia și cu o escaladare periculoasă.

La începutul acestei luni, canalele rusești pro-Kremlin au publicat o convorbire telefonică interceptată în care oficiali militari germani de rang înalt discutau despre capacitățile sistemului Taurus. Experții au estimat că 10 până la 20 de rachete ar fi probabil suficiente pentru a distruge podul.

Adjunctul lui Budanov, generalul-maior Vadim Skibițki, a declarat că, în opinia sa, politicienii europeni au greșit când s-au temut de o escaladare. „Ce înseamnă escaladarea pentru noi? Am avut doi ani de război. Este o procedură de zi cu zi”, a declarat el. „Rusia ne bombardează teritoriul. Lovește centralele electrice și infrastructura civilă”.

El a adăugat că victoria este în prezent imposibilă pe câmpul de luptă, având în vedere superioritatea militară a Rusiei și lipsa de obuze de artilerie și avioane de luptă de partea ucraineană, și a sugerat că Kievul nu are „altă opțiune” decât să ducă lupta la ținte aflate adânc în spatele liniilor inamice, inclusiv infrastructura militară, centrele de comandă și control și siturile de producție industrială care produc „arme și muniții”. Kievul a folosit o procedură standard NATO cunoscută sub numele de Centrul de Gravitație sau CoG, a adăugat el – un model în care se pot obține rezultate supradimensionate prin selectarea și apoi eliminarea câtorva ținte de mare valoare, alese cu grijă (Potrivit NATO,  un centru de gravitație (CoG) este sursa primară de putere care îi asigură unui actor forța, libertatea de acțiune sau voința de a lupta).

În ultimele luni, GUR a încercat să anihileze capacitatea de rafinare a Rusiei. Dronele sale cu rază lungă de acțiune au lovit terminale petroliere rusești din Sankt Petersburg, orașul natal al lui Putin, la peste 1.000 km de granița cu Ucraina. Au existat atacuri în regiunea Oriol, o explozie într-un tren în orașul Nijni Tagil din Urali și o lovitură în portul Ust-Luga din Marea Baltică. Rafinăria de petrol Tuapse de la Marea Neagră a luat, de asemenea, foc. Vineri, Financial Times a relatat că Washingtonul a îndemnat Kievul să oprească atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice rusești, de teamă că ar putea duce la creșterea prețurilor globale la petrol.

În timpul alegerilor din Rusia de săptămâna trecută au avut loc explozii la instalații de combustibil în regiunile Oriol și Nijni Novgorod, precum și în regiunea de frontieră Belgorod, unde luptători ruși pro-ucraineni care au folosit vehicule blindate au efectuat mai multe incursiuni peste frontieră. O dronă a fost doborâtă în apropiere de Moscova, a declarat primarul acesteia, Serghei Sobianin.

Ucraina plănuia să lovească mai multe ținte rusești, a afirmat Skibițki, cu ajutorul unor agenți sub acoperire. Unii erau „ruși cu rădăcini ucrainene”; alții erau ruși non-ideologici recrutați în schimbul unor plăți. „Rezerva” era atât de mare încât GUR putea alege candidații pentru operațiunile de sabotaj, a spus el.

Dar agențiile de spionaj ale Rusiei și-au revenit acum după o perioadă în care au fost în defensivă, a adăugat generalul. Acestea și-au adaptat tehnicile, a sugerat el. După invazia pe scară largă a lui Putin, guvernele occidentale, inclusiv Marea Britanie, au expulzat un număr mare de ofițeri de carieră din serviciile secrete rusești staționate în străinătate sub acoperire diplomatică.

Luna trecută a existat o dovadă aparentă a încrederii reînnoite a Kremlinului, când un pilot rus care a dezertat în Ucraina a fost găsit ucis într-o stațiune balneară spaniolă. Generalul de brigadă Dmitro Timkov, cel mai înalt oficial de securitate al GUR, a declarat că Maksim Kuzminov a fost avertizat să nu părăsească Ucraina pentru a se îndrepta spre UE. El a ignorat sfatul, a spus Timkov.

Timkov a comparat Ucraina cu un pacient conectat la aparate, care are nevoie disperată de asistență suplimentară. „Suntem conectați la o perfuzie. Avem suficiente medicamente pentru a rămâne în viață. Dar dacă Occidentul vrea ca noi să învingem, avem nevoie de un tratament complet”, a spus el. „Altfel, cădem”.