Nouă organizații civice îi cer lui Nicușor Dan să nu numească la conducerea marilor parchete „magistrați asupra cărora planează suspiciuni serioase de competență profesională sau integritate morală”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Comunitatea Declic, alături de Corupția Ucide, Inițiativa România, Inițiativa Timișoara, Reset Iași, Alternativă Civică Timișoara, În Stradă, Agent Green și Rezistența Civică Galați i-au cerut președintelui Nicușor Dan, în stradă, să nu-i numească în funcție pe Cristina Chiriac ca procuror general, Viorel Cerbu ca procuror-şef al DNA şi pe Marius Voineag, Alex Florenţa sau Gill Julien Iacobici, ca adjuncţi la Parchetul General, respectiv DIICOT, din cauza controverselor din jurul acestora.

„Domnule Președinte,

Organizațiile civice care au participat la protestul din fața Palatului Cotroceni din 6 martie 2026 consideră necesar să clarifice public poziția referitoare la dialogul avut cu dumneavoastră și să răspundă ideilor principale exprimate atunci.

1. Despre responsabilitatea Președintelui pentru numirea șefilor de parchete

Nu avem nicio îndoială că Președintele României trebuie să își asume responsabilitatea politică pentru numirea conducerii marilor parchete. Aceasta este chiar rațiunea pentru care protestul nostru a avut loc în fața Palatului Cotroceni.

În campania electorală ați afirmat în mod repetat că veți fi garantul reformei reale a justiției și că nu veți gira compromisuri în numirile la vârful sistemului judiciar. Tocmai din acest motiv am organizat acest protest, acesta fiind un demers prin care vă reamintim promisiunile pe care le-ați făcut societății.

2. Despre informațiile la care aveți acces

Suntem convinși că, în calitatea dumneavoastră de Președinte al României, aveți acces la mai multe informații decât opinia publică. Este firesc ca acest lucru să fie astfel. În același timp, aceasta este și chestiunea care ne îngrijorează cel mai mult.

Și fostul președinte al României a fost informat de structurile statului, însă acest lucru nu l-a împiedicat să ia decizii greșite care au contribuit la degradarea statului de drept și la consolidarea unor rețele de influență în interiorul instituțiilor.

Îngrijorarea noastră se referă la faptul că informațiile pe baza cărora urmează să luați aceste decizii provin din aceleași surse care:

-au eșuat în combaterea războiului hibrid și a dezinformării provenite dinspre Federația Rusă;

-au tolerat sau chiar au facilitat apariția unor construcții politice extremiste;

-au contribuit la stigmatizarea unor membri ai societății civile;

-au permis capturarea unor zone importante din economia națională prin mecanisme opace de influență.

Este evident că, până în prezent, niciunul dintre responsabilii instituționali pentru aceste eșecuri majore nu a fost tras la răspundere.

3. Despre urgența deciziei

Înțelegem argumentul dumneavoastră conform căruia performanța unei conduceri instituționale se evaluează în timp. Din păcate, în cazul de față timpul nu mai este un aliat. Mandatele pentru conducerea marilor parchete sunt acordate pentru o perioadă lungă, iar deciziile luate acum vor influența funcționarea justiției pentru mulți ani. Un eventual eșec al acestor numiri riscă să producă o creștere semnificativă a neîncrederii și nemulțumirii publice față de instituțiile statului și să alimenteze curentele radicale și extremiste care deja au ajuns la o cotă alarmantă.

4. Despre ritmul reformei

Înțelegem că reformarea sistemului judiciar presupune inerții instituționale și procese complexe. Totuși, percepția din societate este că lucrurile nu doar că nu se îmbunătățesc, ci se deteriorează. Indicatorii de încredere publică, evoluția discursului extremist și lipsa unor rezultate vizibile în combaterea marilor rețele de corupție sau criminalitate organizată conturează o perspectivă îngrijorătoare.

5. Despre expertiza pe care o avem la dispoziție

Dorim să subliniem că pozițiile noastre nu sunt formulate exclusiv pe baza percepțiilor publice. Suntem consiliați de specialiști care au avut responsabilități importante în sistemul judiciar și în instituțiile statului și care cunosc în detaliu mecanismele interne ale acestuia. Suntem pregătiți să vă prezentăm, domnule președinte, analizele și soluțiile propuse de acești experți și asumate de noi pentru reformarea reală a sistemului de justiție.

În campania electorală ați afirmat că:

-numirile în funcțiile cheie din justiție trebuie să fie lipsite de compromis;

-integritatea și reputația profesională trebuie să fie criterii decisive;

-societatea civilă trebuie ascultată atunci când semnalează probleme grave.

Președintele trebuie să fie un filtru real împotriva numirilor controversate.
Pozițiile exprimate în dialogul din 6 martie — în special ideea că decizia trebuie luată exclusiv pe baza unor informații care nu pot fi discutate public — riscă să contrazică spiritul acestor angajamente.

Atragem atenția asupra faptului că mai mulți dintre candidații propuși pentru conducerea parchetelor au fost menționați în presă în legătură cu:

-gestionarea controversată a unor dosare sensibile;

-venituri nejustificate legal;

-posibile abuzuri procedurale în cadrul unor anchete;

-suspiciuni privind blocarea sau tergiversarea unor investigații;

-probleme de integritate rezultate din relații familiale sau financiare;

-participarea la decizii instituționale arbitrare sau lipsite de fundament legal.

Considerăm că simpla existență a acestor controverse publice ar trebui să fie suficientă pentru a determina o analiză extrem de riguroasă înaintea oricărei numiri.

Solicitările noastre

În acest context, vă solicităm:

1. să nu numiți în funcțiile de conducere ale parchetelor magistrați asupra cărora planează suspiciuni serioase de competență profesională sau integritatea morală, care au fost exprimate public dar și urmare a unor analize interne;

2. să participați personal la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii în care sunt analizate aceste numiri;

3. să folosiți prerogativele constituționale ale Președintelui pentru a impune standarde reale de integritate și profesionalism;

4. să inițiați un proces real de reformă a sistemului judiciar, în acord cu promisiunile făcute în campania electorală.

5. să formalizați o rutină de consultare periodică la nivelul administrației prezidențiale cu societatea civilă.

Relația dintre un lider ales și societate este un contract social. Promisiunile din campanie sunt clauzele acestui contract, iar atunci când ele sunt ignorate, societatea civilă are datoria morală de a interveni și de a cere respectarea lui. Protestul nostru este o expresie a responsabilității civice, încadrându-se în acest demers de atenționare și sancționare a celor care uită să-și respecte promisiunile.

Tocmai de aceea considerăm că este datoria noastră să vă reamintim aceste angajamente atunci când există riscul ca ele să fie abandonate.

România are nevoie de o justiție independentă, credibilă și respectată, precum și de magistrați curajoși și independenți. Deciziile pe care le veți lua în perioada următoare vor avea un impact major asupra acestei direcții”, se arată într-un comunicat de presă al celor nouă organizații civice participante la protestul de la Palatul Cotroceni.

Organizațiile civice participante la protestul din 6 martie 2026

Corupția ucide

Declic

Inițiativa România

Inițiativa Timișoara

Reset Iași

În stradă

Alternativa Civică Timișoara

Agent Green

Rezistența Civică Galați

Context

Organizaţiile civice îi solicită preşedintelui Nicuşor Dan să respingă numirea Cristinei Chiriac ca procuror general, a lui Viorel Cerbu ca procuror-şef al DNA şi a lui Marius Voineag şi Alex Florenţa ca adjuncţi la Parchetul General, respectiv DIICOT.

„În mandatele lui Voineag de la DNA şi al lui Florenţa de la Parchetul General, activitatea parchetelor s-a redus considerabil. Magistratul propus acum să conducă DNA, Viorel Cerbu, face parte din cercul apropiat al lui Marius Voineag, căruia i-a fost consilier şi apoi adjunct. Cristina Chiriac, şefa DNA Iaşi, a ţinut la sertar vreme de doi ani înregistrările cu abuzurile comise de episcopul de Huşi, Corneliu Bârlădeanu, asupra unor minori. Practic, ar urma ca în funcţia de Procuror General al României să ajungă o procuroare pentru care abuzul sexual comis asupra unor copii nu trebuie anchetat de îndată”, precizau organizațiile civice într-un comunicat anterior.

Cristina Chiriac este propusă de ministrul Justiției pentru șefia Parchetului General, Ioan Viorel Cerbu la DNA și Codrin-Horațiu Miron la DIICOT. Marius Voineag este propus adjunct al procurorului general, iar Alex Florența adjunct la DIICOT.

G4Media vă prezintă mai jos controversele care planează asupra principalilor candidați la șefia marilor parchete.

Cristina Chiriac

Actuala șefă a DNA Iași, Cristina Chiriac, și-a depus candidatura la funcția de Procuror General.

Procuroarea a devenit cunoscută în spațiul public pentru că în anul 2017 a ținut la sertar o anchetă privind agresiuni sexuale comise de episcopul de Huși, Corneliu Bîrlădeanu, pe numele de mirean Cornel Onilă.

Dosarul a fost redeschis în anul 2019, în urma unei investigații de presă și a dus la condamnarea episcopului la 8 ani de închisoare.

Cristina Chiriac a avut în tot anul 2025 doar 3 rechizitorii trimise în judecată de cei opt procurori, potrivit bilanțului oficial al instituției.

În cele trei dosare sunt vizați doi administratori de firme, un paznic și alte persoane fără ocupație. Nici un politician sau șef de instituție nu a fost vizat, potrivit aceluiași bilanț oficial.

Marius Voineag

În mandatul de trei ani a lui Marius Voineag la șefia DNA au fost anchetați doar 3 baroni din 42 de județe și doar 5 primari de orașe mai mari, iar acuzațiile la adresa sa, inclusiv din partea lui Nicușor Dan, este că instituția pe care a condus-o nu a instrumentat dosare de mare corupție.

Riseproject a dezvăluit că Marius Voineag a cumpărat și vândut apartamente, obținând profituri substanțiale.
”Controversa legată de afacerile sale imobiliare – chiar fără o constatare de ilegalitate – a afectat credibilitatea șefului DNA, pentru că de la conducătorul instituției anticorupție se așteaptă nu doar legalitate, ci o integritate fără zone gri”, a explicat fostul judecător Cristi Danileț pentru G4Media.ro.

Alex Florența

Procurorului general Alex Florența i se reproșează lipsa de investigații privind marea corupție din justiție. Parchetul general nici măcar nu a precizat dacă a deschis vreun dosar penal după dezvăluirile Recorder.

De asemenea, Alex Florența este acuzat de combaterea târzie a faptelor de propagandă legionară, antisemită, negarea Holocaustului și cultul criminalilor de război, combaterea post-factum a acțiunilor ostile ale Federației Ruse în contextul alegerilor prezidențiale din România din 2024 și combaterea târzie a marilor cazuri de evaziune și mare fraudă economico-financiară.

Procurorii conduși de Alex Florența au început să ancheteze serios cazurile de propagandă legionară, antisemită, negarea Holocaustului și cultul criminalilor de război abia dupa criza declanșată de anularea alegerilor prezidențiale din 2024 provocată de ascensiunea extremiștilor pro-ruși.

Abia după aceea, procurorii l-au trimis în judecată pe Călin Georgescu pentru propagandă legionară, antisemită, negarea Holocaustului și cultul criminalilor de război, dar și pe alți acoliți ai acestuia, precum Eugen Sechila sau Marian Motocu.

Nu și înainte, deși organizațiile evreiești, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” sau consilierul Guvernului pe probleme de extremism au tras semnale de alarmă sau chiar au sesizat Parchetul General.

Gill-Julien Grigore-Iacobici

Gill-Julien Grigore-Iacobici, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, candidează pentru funcția de adjunct al procurorului șef DIICOT.

Acesta este ginerele unei primărițe PSD și are o proastă reputație în sistem, în contextul în care soția sa a fost trimisă în judecată de DNA în 2011 sub acuzația de fraudă cu fonduri europene, între timp fiind condamnată definitiv cu suspendare.