Home » Articole » Necropola istorică din Cairo, Al-Qarafa, în pericol din cauza unei proiect de autostradă

Necropola istorică din Cairo, Al-Qarafa, în pericol din cauza unei proiect de autostradă

Necropola istorică din Cairo, Al-Qarafa, în pericol din cauza unei proiect de autostradă
Sursa Foto: https://en.wikipedia.org/
Ascultă articolul

Orașul Morților (Al-Qarafa) sau Necropola Cairo este format dintr-o serie de vaste necropole și cimitire din epoca islamică, extinzându-se la nord și la sud de Cetatea Cairo, sub Dealurile Mokattam și în afara zidurilor istorice ale orașului. Obiectivul, deși se află în patrimonuiul UNESCO, riscă de dispară din pricina unui amplu proiect urban, care implică și o autostradă ceva avea rolul de a descongestiona traficul rutier infernal şi ambuteiajele care domină capitala Egiptului.

- articolul continuă mai jos -

Considerate unul dintre cele mai vechi monumente a lumii musulmane, al-Qarafa se întinde pe 1.000 de hectare, cu sute de morminte, mausolee şi moschei, suprapunându-se proiectului noii autostrăzi, ce are scopul de a ajuta la  desongestionarea traficului din această parte a oraşului.

„Proiectul autotrăzii se va realiza cu preţul a numeroase distrugeri”, arată suținătoriii vechiului patrimoniu egiptean.

Necropola este renumită ca una dintre cele mai vechi şi mai bogate din lumea arabă. Situl este înscris din 1979, împreună cu restul Vechiului Cairo, în lista patrimoniului mondial al UNESCO.

În „Oraşul morţilor”, primele demolări au deja din vara lui 2020. Şantierul este asumat de guvernul egiptean, care l-a înscris într-un program de revitalizare a vechiului Cairo, pentru care au fost alocate 2 miliarde de lire egiptene (în jur de 112 milioane de euro).

„Toate lucrările de dezvoltare şi de restaurare a Vechiului Cairo sunt realizate sub supervizarea UNESCO”, a asigurat la începutul lui decembrie, pentru publicaţia online egipteană Al-Monitor, profesorul de arheologie islamică Mukhtar al-Kasbani (Universitatea din Cairo), consilier la cabinetul ministrului Turismului şi al Antichităţilor Khaled El-Enany.

Pe de altă partea, publicația „Le Figaro”, arată că printre clădirile funerare distruse, sau în curs de distrugere, se numără morminte care datează din secolul al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea care meritau să fie conservate. Unele sunt decorate cu motive în stil art deco.

De asemenea, rudele unor morți îngropați în al-Qarafa s-au plânsă că nu au fost consultați sau că li s-a adus la cunoștință foarte târziu că urmează să fie aduse buldozerele pentru demolare.

Sursa Foto: en.wikipedia.org/al-Qarafa

Știri video

Comentarii

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.
22 iul.
Militarii letoni au lansat în ultimele 24 de ore gaze lacrimogene şi au tras un foc de avertisment pentru a-i opri pe migranţii care încercau să treacă frontiera din Belarus, transmite miercuri agenția de știri Reuters, citată de Agerpres. Letonia, Polonia şi Lituania au acuzat Belarusul şi Rusia că organizează fluxuri de migranţi din Orientul Mijlociu şi Africa spre frontierele Uniunii Europene şi ale NATO, cu scopul de a destabiliza ţările de pe flancul estic al celor două blocuri. Minskul şi Moscova resping acuzaţiile. Armata letonă a descris miercuri dimineaţa pe X cel mai recent incident de la frontiera Letoniei cu Belarusul: cel puţin cinci migranţi s-au manifestat agresiv, aruncând buşteni către soldaţi în timp ce încercau să intre pe teritoriul leton. Ei au renunţat abia după ce un militar a tras un foc de avertisment în aer. Premierul leton Andris Kulbergs a declarat săptămâna trecută într-un interviu acordat agenţiei Reuters că numărul de migranţi care încearcă să intre în Letonia din Belarus s-a dublat recent. Fără a da cifre, el a descris situaţia drept o „ameninţare hibridă”, la care statul leton a reacţionat dublând numărul de grăniceri. Aceştia sunt ajutaţi de colegii lor lituanieni şi estoni, precum şi de forţele armate ale Letoniei, a menţionat şeful guvernului de la Riga. Reuters reaminteşte că Polonia a folosit în 2021 la un tun de apă împotriva migranţilor care aruncau cu pietre din Belarus, peste frontieră, iar în decembrie 2025 Varşovia a anunţat că peste 180 de migranţi au reuşit să ajungă pe teritoriul polonez printr-un tunel ascuns într-o pădure de la frontiera polono-belarusă.
Militarii letoni au lansat în ultimele 24 de ore gaze lacrimogene şi au tras un foc de avertisment pentru a-i opri pe migranţii care încercau să treacă frontiera din Belarus, transmite miercuri agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.  	Letonia, Polonia şi Lituania au acuzat Belarusul şi Rusia că organizează fluxuri de migranţi din Orientul Mijlociu şi Africa spre frontierele Uniunii Europene şi ale NATO, cu scopul de a destabiliza ţările de pe flancul estic al celor două blocuri. Minskul şi Moscova resping acuzaţiile.  	Armata letonă a descris miercuri dimineaţa pe X cel mai recent incident de la frontiera Letoniei cu Belarusul: cel puţin cinci migranţi s-au manifestat agresiv, aruncând buşteni către soldaţi în timp ce încercau să intre pe teritoriul leton. Ei au renunţat abia după ce un militar a tras un foc de avertisment în aer.  	Premierul leton Andris Kulbergs a declarat săptămâna trecută într-un interviu acordat agenţiei Reuters că numărul de migranţi care încearcă să intre în Letonia din Belarus s-a dublat recent. Fără a da cifre, el a descris situaţia drept o „ameninţare hibridă”, la care statul leton a reacţionat dublând numărul de grăniceri. Aceştia sunt ajutaţi de colegii lor lituanieni şi estoni, precum şi de forţele armate ale Letoniei, a menţionat şeful guvernului de la Riga.  	Reuters reaminteşte că Polonia a folosit în 2021 la un tun de apă împotriva migranţilor care aruncau cu pietre din Belarus, peste frontieră, iar în decembrie 2025 Varşovia a anunţat că peste 180 de migranţi au reuşit să ajungă pe teritoriul polonez printr-un tunel ascuns într-o pădure de la frontiera polono-belarusă.

Top Articole