Home » Articole » Curtea de Apel București a anulat pe motiv de prescriere și condamnarea de 5 ani de închisoare pentru Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF

Curtea de Apel București a anulat pe motiv de prescriere și condamnarea de 5 ani de închisoare pentru Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF

3776
Curtea de Apel București a anulat pe motiv de prescriere și condamnarea de 5 ani de închisoare pentru Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF
sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Ascultă articolul

Curtea de Apel Bucureşti a dispus anularea unei condamnări de 5 ani închisoare primită de fostul şef al ANAF Sorin Blejnar în anul 2019 pentru trafic de influenţă, motivul invocat de judecători fiind faptul că faptele s-au prescris, transmite Agerpres.

În mai 2019, Sorin Blejnar a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, fiind obligat să achite şi suma de peste 12 milioane de lei.

- articolul continuă mai jos -

De amintit este că judecătorii au anulat condamnarea lui Blejnar pentru faptele din martie-aprilie 2011, dar au menținut condamnarea pe alte fapte penale.

A executat aproape jumătate din pedeapsă, fiind eliberat condiţionat în octombrie 2021.

Peste doi ani, în 2023, el a depus în instanţă o contestaţie în anulare, respinsă atunci de CAB, pentru ca în 2026 să revină cu o cerere asemănătoare, având acum câştig de cauză.

Printr-o decizie definitivă pronunţată marţi, Curtea de Apel Bucureşti a decis încetarea procesului penal împotriva lui Blejnar pe motiv că, la momentul condamnării, faptele erau prescrise.

„Admite contestaţia în anulare formulată de contestatorul – condamnat Blejnar Sorin împotriva deciziei penale nr. 627/A/07.05.2019 pronunţate în dosarul nr. 45798/3/2016 de către Curtea de Apel Bucureşti. Desfiinţează, în parte, decizia penală nr. 1121/A/09.11.2021 şi, rejudecând, admite apelurile formulate de DNA şi inculpatul Blejnar Sorin împotriva sentinţei penale nr. 2163 din data de 18 octombrie 2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr.45798/3/2016. Încetează procesul penal faţă de inculpatul Blejnar Sorin, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă ca urmare a intervenţiei prescripţiei răspunderii penale (faptele din martie – aprilie 2011). Înlătură dispoziţiile referitoare la aplicarea pedepselor complementare şi accesorii pe lângă infracţiunea pentru care a intervenit prescripţia răspunderii penale”, se arată în minuta instanţei.

Sorin Blejnar a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti în decembrie 2016, fiind acuzat că, în cursul anului 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituţiei publice respective.

„Banii respectivi urmau să îi fie remişi inculpatului în schimbul exercitării influenţei sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obţinute de firma omului de afaceri. În aceste circumstanţe, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin şi celălalt funcţionar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme cu comportament tip ‘fantomă’ controlate de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive”, arăta DNA.

Potrivit procurorilor, din această sumă, lui Blejnar i-au revenit efectiv 12.513.894 lei.

Știri video

Comentarii

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.
22 iul.
Militarii letoni au lansat în ultimele 24 de ore gaze lacrimogene şi au tras un foc de avertisment pentru a-i opri pe migranţii care încercau să treacă frontiera din Belarus, transmite miercuri agenția de știri Reuters, citată de Agerpres. Letonia, Polonia şi Lituania au acuzat Belarusul şi Rusia că organizează fluxuri de migranţi din Orientul Mijlociu şi Africa spre frontierele Uniunii Europene şi ale NATO, cu scopul de a destabiliza ţările de pe flancul estic al celor două blocuri. Minskul şi Moscova resping acuzaţiile. Armata letonă a descris miercuri dimineaţa pe X cel mai recent incident de la frontiera Letoniei cu Belarusul: cel puţin cinci migranţi s-au manifestat agresiv, aruncând buşteni către soldaţi în timp ce încercau să intre pe teritoriul leton. Ei au renunţat abia după ce un militar a tras un foc de avertisment în aer. Premierul leton Andris Kulbergs a declarat săptămâna trecută într-un interviu acordat agenţiei Reuters că numărul de migranţi care încearcă să intre în Letonia din Belarus s-a dublat recent. Fără a da cifre, el a descris situaţia drept o „ameninţare hibridă”, la care statul leton a reacţionat dublând numărul de grăniceri. Aceştia sunt ajutaţi de colegii lor lituanieni şi estoni, precum şi de forţele armate ale Letoniei, a menţionat şeful guvernului de la Riga. Reuters reaminteşte că Polonia a folosit în 2021 la un tun de apă împotriva migranţilor care aruncau cu pietre din Belarus, peste frontieră, iar în decembrie 2025 Varşovia a anunţat că peste 180 de migranţi au reuşit să ajungă pe teritoriul polonez printr-un tunel ascuns într-o pădure de la frontiera polono-belarusă.
Militarii letoni au lansat în ultimele 24 de ore gaze lacrimogene şi au tras un foc de avertisment pentru a-i opri pe migranţii care încercau să treacă frontiera din Belarus, transmite miercuri agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.  	Letonia, Polonia şi Lituania au acuzat Belarusul şi Rusia că organizează fluxuri de migranţi din Orientul Mijlociu şi Africa spre frontierele Uniunii Europene şi ale NATO, cu scopul de a destabiliza ţările de pe flancul estic al celor două blocuri. Minskul şi Moscova resping acuzaţiile.  	Armata letonă a descris miercuri dimineaţa pe X cel mai recent incident de la frontiera Letoniei cu Belarusul: cel puţin cinci migranţi s-au manifestat agresiv, aruncând buşteni către soldaţi în timp ce încercau să intre pe teritoriul leton. Ei au renunţat abia după ce un militar a tras un foc de avertisment în aer.  	Premierul leton Andris Kulbergs a declarat săptămâna trecută într-un interviu acordat agenţiei Reuters că numărul de migranţi care încearcă să intre în Letonia din Belarus s-a dublat recent. Fără a da cifre, el a descris situaţia drept o „ameninţare hibridă”, la care statul leton a reacţionat dublând numărul de grăniceri. Aceştia sunt ajutaţi de colegii lor lituanieni şi estoni, precum şi de forţele armate ale Letoniei, a menţionat şeful guvernului de la Riga.  	Reuters reaminteşte că Polonia a folosit în 2021 la un tun de apă împotriva migranţilor care aruncau cu pietre din Belarus, peste frontieră, iar în decembrie 2025 Varşovia a anunţat că peste 180 de migranţi au reuşit să ajungă pe teritoriul polonez printr-un tunel ascuns într-o pădure de la frontiera polono-belarusă.

Top Articole