EXCLUSIV | Curtea de Apel București a respins o primă tentativă a Sanitas de blocare a legii salarizării. Sindicatul a deschis însă o nouă acțiune, iar dosarul a ajuns „la cine trebuie”: fina lui Tudorel Toader

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Victoria” de marți a sindicatului Sanitas, care a obținut de la Curtea de Apel București blocarea legii de salarizare a bugetarilor, a fost precedată de o tentativă similară, derulată la mijlocul lunii iunie, dar care a eșuat: acțiunea i-a fost respinsă ca neîntemeiată.

Sanitas a deschis însă o nouă acțiune, care a fost judecată de un alt magistrat: fina de botez și de cununie a fostului ministru al justiției, Tudorel Toader, care a dat câștig de cauză sindicatului și a blocat legea.

Sentința din procesul pierdut de Sanitas a fost publicată pe portalul Rejust.ro, unde se găsesc sentințele pronunțate de instanțele din România. De acolo se poate observa că cele două procese sunt absolut identice ca mod de declanșare, dar complet diferite ca desfășurare și ca verdict.

Prima publicare, la „Anunțuri”

Ministerul Muncii a publicat pe 25 mai, pe site-ul propriu, o primă variantă a legii privind salarizarea bugetară. Pentru că guvernul era deja demis prin moțiune de cenzură, anunțul nu a fost publicat la secțiunea „Transparență decizională”, ceea ce ar fi semnificat inițierea procedurii constituționale și legale de angajare, de către Guvern în ansamblul său, a unui proiect de lege.

Proiectul a fost publicat la rubrica „Anunțuri”, cu scopul de a colecta informații și observații din partea celor interesați, în calitatea Ministerului Muncii de titular al jalonului din PNRR care prevede adoptatrea unei legi unitare de salarizare bugetară.

Pe 12 iunie, Sanitas a chemat în judecată Ministerul Muncii, Guvernul și Secretariatul General al Guvernului, cerând instanței o ordonanță președințială prin care să suspende procedura de consultare demarată de Ministerul Muncii. Judecătorul – al cărui nume e anonimizat pe Rejust.ro – a citat pârâții, a solicitat informații suplimentare de la Guvern și a pronunșat sentința pe 23 iunie.

Magistratul a constatat că Guvernul în ansamblul său nu a încălcat prevederile legale și constituționale care îi interziceau să mai inițieze proiecte de lege, pentru că fusese demis. Proiectul de lege nu fusese pus în transparență decizională, nu fusese transmis la SGG și nu fusese inițiat dialogul interministerial cerut de lege.

Demersul aparținea doar Ministerului Muncii, ca titlular al unui jalon al PNRR, iar „demersul reclamantei are în vedere împiedicarea derulării în continuare a activităţii comisiilor constituite în vederea implementării jalonului PNRR, adică interzicerea  oricăror demersuri ale Guvernului demis vizând proiectul Legii de salarizare”, notează judecătorul. În termeni juridici, aparența de drept nu operează în favoarea reclamantei Sanitas.

Judecătorul a constatat apoi că acțiunea sindicatului nu îndeplinește una dintre condițiile necesare care trebuie îndeplinite cumulativ pentru emiterea unei ordonanțe președinșiale – și anume caracterul urgent. În consecință, a respins acțiunea ca neîntemeiată.

A doua publicare, la „Comunicate de presă”

Pe 17 iulie, Ministerul Muncii a publicat o altă variantă a proiectului de lege, îmbunătățită în urma consultărilor cu cei interesați. Din același motiv că guvernul este demis, legea nu a fost publicată la rubrica „Transparență decizională”, ci la „„Comunicate de presă”.

Sindicatul Sanitas a dat din nou în judecată Ministerul Muncii, pe 21 iulie, iar dosarul a ajuns la judecătoarea Ana Corina Tudor. Aceasta a pronunțat sentința în aceeași zi, la doar câteva ore după depunerea plângerii, fără să citeze și Ministerul Muncii. A dispus suspendarea procedurii „proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice, publicat pe site-ul pârâtului în data de 17.07.2026, la rubrica Comunicate de presă”.

Codul de procedură penală permite emiterea de ordonanțe președințiale fără citarea părților, dar doar în situații de extremă urgență. Rămâne de văzut, în motivare, de ce a găsit judecătoarea Tudor că ar fi o situație de „extremă urgență” într-o situație identică cu cea în care colegul său, în procesul precedent, a găsit că nu există caracter de urgență.

Judecata fără citarea părților are însă un mare avantaj: instanța nu mai trebuie să asculte – și să răspundă – la argumentele prezentate de partea adversă reclamantului.

Conform unor surse judiciare, judecătoarea Ana Corina Tudor, membră în Colegiul de Conducere al Curții de Apel București, a fost botezată și cununată de fostul ministru al justiției, Tudorel Toader, cel care în aceste zile, pe toate televiziunile, încearcă să explice cât de temeinică și justificată este decizia finei sale.