Motivarea Judecătoriei Ploiești în cazul eliberării condiționate a Elenei Udrea: A dat dovezi temeinice de îndreptare, nu a fost sancţionată disciplinar şi a fost recompensată în 16 rânduri

Elena Udrea a dat dovezi temeinice de îndreptare, nu a fost sancţionată disciplinar, a avut o conduită constant pozitivă pe întreaga durată a executării pedepsei privative de libertate şi a fost recompensată în 16 rânduri, se arată în motivarea deciziei Judecătoriei Ploieşti privind admiterea cererii acesteia de liberare condiţionată, transmite Agerpres.

Potrivit sursei citate, executarea pedepsei a început la data de 16.06.2022 şi urma să expire în termen la data de 28.08.2027.

Instanţa a reţinut că pedeapsa Elenei Udrea este de 2.192 de zile, iar, pentru deveni propozabilă în vederea liberării condiţionate, era necesar ca aceasta să fi executat cel puţin 2/3 din durata închisorii, respectiv 1.461 de zile.

„Întrucât persoana condamnată are un total de 1.478 zile câştigate şi executate (dintre care 81 zile ca urmare a activităţilor lucrative, de instruire şcolară şi formare profesională prestate, a lucrărilor ştiinţifice elaborate ori a invenţiilor brevetate, 280 zile ca urmare a măsurilor preventive şi 12 zile ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive şi pedepsei în condiţii necorespunzătoare), instanţa ia act că este îndeplinită condiţia privind executarea fracţiei de pedeapsă stabilite obligatoriu de legiuitor, luându-se în considerare şi perioada scursă de la înregistrarea cererii de liberare condiţionată până la soluţionarea acesteia”, se menţionează în document.

Astfel, instanţa precizează că din actele de la dosar rezultă că Elena Udrea a fost selecţionată şi repartizată la activităţi lucrative desfăşurate în interiorul locului de deţinere, acumulând un număr de 81 de zile considerate executate ca urmare a muncii prestate.

„Potrivit caracterizării întocmite de administraţia locului de deţinere, instanţa reţine că petenta-condamnată a avut o conduită constant pozitivă pe întreaga durată a executării pedepsei privative de libertate, manifestând o atitudine de respect faţă de normele instituţionale, adaptându-se corespunzător mediului carceral şi implicându-se activ în activităţile desfăşurate în cadrul programelor de educaţie şi asistenţă psihosocială. Din analiza procesului-verbal întocmit de Comisia pentru liberări condiţionate din cadrul Penitenciarului de Femei Ploieşti – Târgşorul Nou, rezultă că persoana condamnată a dat dovezi temeinice de îndreptare, fiind propusă pentru liberare condiţionată, cu menţiunea că sunt îndeplinite cerinţele legale prevăzute de dispoziţiile art. 59 din Codul penal din 1969”, se mai menţionează în motivare.

Totodată, este precizat faptul că fostul ministru a menţinut în mod constant legătura cu mediul de suport familial, beneficiind de sprijin material şi afectiv din partea membrilor familiei şi apropiaţilor, aspect ce constituie un element favorabil pentru reintegrarea sa în comunitate după executarea pedepsei, iar în plan educaţional şi psihosocial, aceasta a participat activ şi susţinut la activităţile şi programele implementate în cadrul locului de deţinere, finalizând cu succes o serie dintre acestea, „implicarea sa reflectând un interes real pentru reabilitare şi asumarea consecinţelor faptelor comise”.

Elena Udrea nu a fost sancţionată disciplinar pe parcursul executării pedepsei şi a fost recompensată în 16 rânduri, ultima recompensă fiind acordată la data de 16.05.2025, arată sursa citată.

De asemenea, se vorbeşte despre faptul că aceasta are în întreţinere o fiică minoră, faţă de care are obligaţii legale şi morale de sprijin, creştere şi educare.

„Existenţa acestui angajament parental constituie, totodată, un factor relevant în susţinerea procesului de reinserţie socială şi asumarea unei conduite conforme cu normele de drept. Pe baza probatoriului administrat, instanţa apreciază că petenta dispune de posibilitatea reală de a desfăşura activităţi lucrative în mod legal după punerea în libertate, aspect deosebit de important în prevenirea recidivei şi în susţinerea unei reintegrări sociale durabile. În ceea ce priveşte faptele pentru care aceasta a fost condamnată, instanţa reţine că infracţiunile au fost săvârşite în urmă cu un interval considerabil de timp, respectiv în perioada 2010-2012, în contextul exercitării unor funcţii pe care petenta nu le mai deţine şi pe care nu le va mai putea ocupa ca urmare a interdicţiilor stabilite prin hotărârea de condamnare. Totodată, din fişa de cazier judiciar rezultă că petenta nu este cunoscută cu antecedente penale, nefiind în stare de recidivă”, se mai explică în document.

Potrivit acestuia, prejudiciul din dosar a fost parţial achitat, iar pentru diferenţa rămasă au fost instituite măsuri asigurătorii constând în sechestre, urmând ca recuperarea integrală să se realizeze prin valorificarea acestora.

„În acest context, instanţa subliniază că achitarea prejudiciului nu reprezintă o condiţie imperativă pentru acordarea liberării condiţionate, conform legislaţiei incidente”, se precizează în motivare.

Din punctul de vedere al instanţei, Elena Udrea „a conştientizat gravitatea comportamentului infracţional, a interiorizat valorile sociale fundamentale şi a manifestat reale progrese în procesul de reeducare”.

Judecătoria Ploieşti a decis, marţi, că Elena Udrea poate fi eliberată condiţionat din penitenciar. Decizia a fost contestată de DNA Ploieşti.

Udrea a fost externată, miercuri, din Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, după ce, duminică, a fost supusă unei intervenţii chirurgicale ca urmare a unui diagnostic de colecistită acută litiazică.

La sfârşitul lunii mai, Tribunalul Prahova a admis contestaţia la executare formulată de Udrea şi a dispus deducerea din pedeapsa de şase ani închisoare pe care aceasta a primit-o în dosarul „Gala Bute” a unei perioade cumulate de circa opt luni.

Fostul ministru se află în Penitenciarul Târgşor din iunie 2022, după extrădarea din Bulgaria.

În acest dosar, Elena Udrea este acuzată că a coordonat un sistem prin care persoane apropiate ei au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de Ministerul Turismului, pe care îl conducea.

Anchetatorii spuneau că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie al Organizaţiei Bucureşti a PDL sau al fostului şef al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja.

Udrea mai este acuzată că a determinat funcţionari din Ministerul Turismului să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la gala unde a boxat Lucian Bute.

Prejudiciul imputat Elenei Udrea se ridică la 3 milioane de euro.