Moțiunea PSD-AUR, cel mai mare tun financiar din istoria României? Baronii locali s-au aliat cu trompetele Kremlinului ca să deraieze reformele

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Războiul anti-reforme pornit de PSD cu sprijinul evident al președintelui Nicușor Dan ar putea costa România câteva zeci de miliarde de euro. Un viitor guvern anti-reformist sau care va mima reformele pune în pericol fondurile cuvenite României pe cinci direcții principale: viitoarele cereri de plată din PNRR, banii deja primiți din PNRR, fondurile SAFE, fondurile de coeziune actuale condiționate de scăderea deficitului bugetar, dar și viitoarele fonduri UE. Și, atenție: România nu mai poate păcăli UE să accepte reformele mimate cu explicația că doar așa extremiștii pot fi ținuți departe de Putere. AUR tocmai a fost cooptat de PSD la decizie.

Să nu uităm că în ultimii patru ani România a beneficiat de clemența UE pe tema reformelor tocmai datorită acestui refren cântat până la saturație: lăsați-ne să ne prefacem că lucrăm, ca să nu ajungă extremiștii la Cotroceni sau Palatul Victoria. Acum, măștile au căzut. Baronii PSD și-au dat mâna cu extremiștii din AUR, purtătorii de mesaj ai Rusiei, fără nici o teamă de ridicol.

Practic, Sorin Grindeanu a ajutat AUR să ajungă în mainstream-ul politic, l-a spălat, l-a transformat dintr-un paria în partener legitim. Rezultatul? Comisia Europeană și statele membre nu vor mai accepta derapaje de la reformele asumate de România pe motiv că eventualele refuzuri de plată a fondurilor UE ar ajuta extremiștii să ajungă la putere. Până una alta, PSD le-a dat o nesperată mână de ajutor extremiștilor să devină jucători politici, să decidă ei dacă un guvern pro-european mai rămâne sau nu în funcție. 

Costurile economice pentru îngroparea reformelor de o guvernare controlată de PSD (fie minoritar, fie cu AUR, fie cu aripa PSD din PNL) vor veni pe cinci mari coordonate.

1. Fondurile rămase de atras din PNRR. România mai are de luat circa 10 miliarde de euro din PNRR, cu condiția să facă unele reforme esențiale: salarizarea bugetarilor, reforma companiilor de stat, unele reforme în energie, modernizarea sistemului PIAS/Cardul de sănătate și digitalizarea spitalelor etc. Termenul limită e 31 august, adică 4 luni. Un guvern anti-reformist le va respinge și va risca mare parte din acești bani. De unde știm asta? Din moțiunea de cenzură PSD-AUR, care este în esență un document programatic anti-reforme.

2. Fondurile deja atrase din PNRR, dar care ar putea fi luate înapoi de Comisia Europeană dacă reformele deja făcute vor fi anulate. Este un mecanism prevăzut în regulamentul PNRR. Un singur exemplu: jalonul privind decarbonizarea, asumat de PSD fără discuții în ultimii ani, dar criticat public de liderii partidului și de cei ai AUR în ultima perioadă după ce planul de restructurare a Combinatului Energetic Oltenia a dus la concedieri în masă. Dacă România inversează această reformă, va trebui să returneze banii încasați.

3. Împrumuturile de 16 miliarde de euro pentru domeniul militar prin programul SAFE. Liderii PSD au dat toate semnalele că vor să aibă un cuvânt de spus în împărțirea banilor, liderii AUR au anunțat că vor să-l oprească. Așadar, pericol mare de deraiere a contractelor.

4. Posibila suspendare a fondurilor europene de coeziune din cauza ratării țintei de deficit bugetar. Guvernul Bolojan a reușit în premieră scăderea în 2025 a deficitului după 5 ani de creștere constantă și a stopat, temporar, procedura de suspendare a fondurilor europene. De ce există acest pericol? Pentru că România este în Procedura de Deficit Excesiv declanșată de Comisia Europeană, care poate duce inclusiv la suspendarea fondurilor.

Această măsură extremă poate fi luată dacă o țară încalcă în mod constant țintele de deficit asumate. Or, principalele reproșuri făcute de PSD și AUR la adresa lui Ilie Bolojan au vizat măsurile de reducere a deficitului (”austeritate”), ceea ce înseamnă că e de așteptat ca un guvern în jurul PSD sau un guvern PSD-AUR să abandoneze politicile publice de scădere a deficitului bugetar. Asta va duce automat la redeschiderea subiectului legat de suspendarea fondurilor europene.

5. Risc major pentru viitoarele fonduri europene din noul buget multianual UE. Europa e în plină negociere a viitorului buget pe 7 ani al UE, iar filosofia fondurilor va cunoaște o modificare: o parte din bani va fi condiționată de reforme, exact ca în cazul PNRR. Or, tocmai aici vine riscul major.

Negocierile pentru Bugetul UE se bazează pe argumente legate de necesitate, dar și de eficiență. Dacă România nu reușește să cheltuiască fondurile din PNRR (care sunt bazate pe jaloane și ținte, nu doar pe facturi), Comisia Europeană și statele „frugale” (precum Olanda, Danemarca sau Austria) vor argumenta că România a primit deja mai mult decât poate gestiona. O absorbție scăzută poate duce la tăieri de fonduri în viitorul ciclu bugetar sub pretextul evitării blocării banilor europeni în proiecte care nu se finalizează.

Cu alte cuvinte, nimeni nu va vrea să arunce banii contribuabililor din Olanda, Germania, Franța, Suedia or Austria într-o gaură neagră controlată de un PSD care a demonstrat că nu vrea nici o reformă.

Acestea sunt riscurile pe care Sorin Grindeanu le știe. Le știe și Nicușor Dan. Continuarea pe drumul anti-reformismului are costuri mari pentru români. Și ele vor trebui decontate politic de cei care au pus România pe acest drum.

În final, nu putem trece ușor peste cea mai agresivă formă de nerușinare de care a dat dovadă PSD pe sfâșit de săptămână. Ei, pesediștii, sunt principalii sabotori ai reformei companiilor de stat, ei au eșuat în repetate rânduri selecția pentru super-agenția care urma să gestoneze procesul de asanare economică a acestor companii (AMEPIP) încercând să-și planteze oamenii de partid în această structură pentru a nu pierde controlul pe marile companii, dar tot ei sunt cei care azi acuză guvernul Bolojan că ar fi pierdut o parte din fondurile PNRR alocate acestui jalon important de reformă.

Comportamentul PSD pe tema companiilor de stat este întruchiparea perfectă a zicalei ”Hoțul strigă hoții”. Nașul de cununie al lui Sorin Grindeanu și fiul nașului sunt mufați la Hidroelectrica, în timp ce finul, lider PSD, țipă cot la cot cu AUR împotriva vânzării unui pachet majoritar de acțiuni la companiile de stat. Aceste cumetrii de afaceri pe spatele companiilor de stat profitabile reprezintă adevăratul motiv pentru care cele două partide și forțele nevăzute din spatele lor, cu interese majore în sectorul energetic, vor să-l dea jos pe premierul Ilie Bolojan.

Și încă ceva: nimic din ce vedem azi nu era posibil fără sprijinul lui Nicușor Dan. Adversitatea evidentă față de Ilie Bolojan și frica de PSD l-au făcut pe președinte să marșeze la planul lui Sorin Grindeanu de înlocuire a premierului. A sprijinit atacul PSD, nu a zis nici pâs în fața alianței cu AUR și, mai mult ca sigur, va pune o presiune infernală pe PNL să se dezică de Ilie Bolojan și să revină la guvernare alături de agresor.