G4Media.ro

Modelul Ciugud. Cum a schimbat radical viața unei comunități o pășune transformată…

Modelul Ciugud. Cum a schimbat radical viața unei comunități o pășune transformată într-o zonă de dezvoltare cu 30 de investitori

Peste 30 de companii își desfășoară activitatea pe fosta pășune comunală de la Ciugud, județul Alba, redenumită de primarul Gheorghe Damian, în urmă cu mulți ani, ”zonă de dezvoltare”.

Pe atunci, oamenii din satele comunei au fost gata de o răscoală, la propriu: credeau că primarul vrea să le ia terenul public pe care păștea o ”ciurdă de vaci”, cum spun localnicii, și să îl dea ”cuiva”. Așa a apărut o plângere la DNA, iar primarul s-a dus senin și le-a explicat procurorilor ce vrea să facă.

”Oamenii nu înţelegeau la vremea respectivă ce poate însemna o zonă industrială, erau alimentaţi de poveşti că zona aia îi poluează și că le va aluneca satul în Mureș (râul curge în apropiere – n.red.). Le-am spus celor de la DNA exact ce vrem să facem: o dezvoltare sănătoasă. M-am dus cu cifre și am explicat”, spune Damian.

Pășunea de 100 de hectare consuma 50.000 de lei, banii pentru curățarea anuală a terenului, fără ca acesata să producă nimic. Gheorghe Damian a declarat că patru ani i-a luat până când a reușit să aducă primii investitori.

Era 2005 când lucrurile au început să se miște. În zona de dezvoltare au început să apară firme din domeniul alimentar, al producţiei de cablaje pentru cele mai mari macarale din lume, firme de construcţii, automotive, societăţi de transport și de curierat.

În prezent, aproape 1.000 de oameni, mulți dintre ei din satele comunei, lucrează la cele aproximativ 30 de firme care își au sediul sau punct de lucru acolo, spune Dan Lungu, angajat al primăriei.

Acesta este motivul pentru care primarul s-a gândit să construiască o creșă chiar pe platforma industrială, pentru a le fi mai ușor oamenilor să își aducă și să își ia copiii. În prezent, creșa este în construcție.

Odată cu numărul de firme din zona de dezvoltare, au crescut și încasările la bugetul local. Aproape un milion de euro reprezintă banii pe care îi aduce anual la bugetul local, fosta pășune.

Sunt bani pentru cofinanțarea unor proiecte europene, iar comuna are una dintre cele mai mari rate de absorție din România și rivalizează cu multe orașe. Înainte de asta, veniturile proprii ale administrației locale erau de 15.000 de euro pe an.

Să nu polueze, condiție obligatorie pentru firme. Investitorii pot concesiona terenul pe 49 de ani  sau au posibilitatea de cumpărare la finalizarea investiţiei, cu condiţia ca sediul social să fie pe raza comunei Ciugud. Primăria primeşte în fiecare an foarte multe cereri din partea investitorilor, însă își permite luxul de a le refuza pe cele poluante, lucru care este precizat chiar într-o hotărâre de consiliu local.

Criteriul de protecţie a mediului este decisiv atunci când primăria concesionează un teren pentru o investiţie, spune primarul.

”Ne bucurăm că proiectul nostru a fost printre cele care au primit acreditarea Primăriei, aceasta din urmă punându- ne la dispoziție terenul pentru realizarea investiției, teren pe care urmează să îl achiziționăm curând” a declarat omul de afaceri Hugo Levente Bara, proprietarul celei mai recente investiții din zona de dezvoltare: o fabrică de prelucrare a nucilor, în valoare de peste 4 milioane de euro, inaugurată acolo joi, 17 octombrie.

În construcție mai este încă o fabrică de componente pentru mașinile frigorifice, care va fi inaugurată până la sfârșitul anului.

În contextul în care lipsa poluării este o condiție, nu lipsesc nici investițiile ”verzi” în comună. Ulițele unuia dintre sate și clădirea căminului cultural sunt alimentate de o eoliană și câteva panouri solare. În plus, sediul primăriei este și el alimentat de acoperișul solar al unei parcări cu stații de încărcare pentru mașinile electrice, rezultat al unui proiect european.

Ciugud înregistrează multe alte premiere pentru mediul rural românesc, de la automate de plată a taxelor și impozitelor, drumuri asfaltate peste câmp până la terenurile agricole ale oamenilor, cel mai modern teren de golf din România și până la o școală smart, unde sunt disponibile pentru copii cele mai avansate tehnologii de învățare.

”Suntem ca în oraș. Avem apă, canalizare, asfalt, internet, absolut tot. Suntem la 10 kilometri de Alba Iulia, nu este problemă să parcurgem acest drum. Plus că acum încep ăștia și un pod peste Mureș care scurtează distanța până în oraș. Îmi amintesc cum era înainte… numai noroi pe ulițe, la baie mergeai afară, Doamne feri!” spune Ioan Oargă din satul aparținător Șeușa.

Primarul Damian a fost social-democrat până în 2016. A fost însă dat afară de conducerea județeană a PSD într-o ședință la care nu l-au invitat, imediat după alegerile parlamentare. Gestul a rămas explicat doar pe jumătate, fiindu-i imputată semi-oficial ”lipsa de colegialitate” și neoficial faptul că era mult mai popular decât președintele filialei, Ioan Dîrzu.

Acest material face parte dintr-o serie de articole despre România și UE, iar apariția lor este sprjinită de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra informațiilor prezentate revine autorului.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

9 comentarii

  1. Iata ce poate face un om bine intentionat, un om care nu vrea sa fure.

    Era doar o chestiune de timp ca nu putea ramane in haita hotilor si coruptilor din PSD. A fost insa destept ca a profitat de apartenenta la PSD ca sa aduca fonduri de la guvern cu care sa-si cofinanteze primele proiecte pe bani europeni.

    Cam asa vor arata multe comune si orase care vor alege primari USR-PLUS. Important e sa mergem la vot si sa votam cu oameni onesti si competenti.

  2. Idioții de la PSD care au dat afară un asemenea primar merită 100% să ajungă la lada de gunoi a istoriei !
    Chiar nu se potrivea omul cu un asemenea jeg de partid – in loc să facă pelerinaj cu primarii lor din sud, sa le arate cum functioneaza o comună model, au preferat să-l dea afară. Cum să ia mai mult de 5% intr-un județ în care fac așa ceva ?

  3. pacat ca este una din putinele comune in care se face lucru cumsecade.

  4. Și Supremia care a ars din temelii, tot pe pășunea aia era! Printre primele investiții. Oare nu a poluat??
    Iar domnul Levente, care a ridicat a doua fabrica, tot pe pășunea aia, probabil/posibil sa fi fost de mare ajutor la consultanță domnului primar.
    Bravo lor!
    Au făcut o treabă excelentă!
    Și colectivului, probabil tânăr, care a făcut proiectele.

    • Supremia este pe terenul orasului Alba Iulia, dincolo de autostrada. Sa nu confundam. Cat despre fabrica arsa, acolo este o echipa foarte buna care deja repune lucrurile pe picioare. Levente a vandut cu un an inainte de incendiu concernului Solina. Sanatate!

    • Supremia era pe teritoriul municipiului Alba Iulia. Cel al Ciugudului începe după autostrada.

  5. Ar fi nevoie de 1000 de primari ca omul asta. Dar cand te uiti la primarii de prin sud sau est te apuca plansul.

  6. Supremia (actuala Solina) era în Alba Iulia.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.