Miza, motivele și dedesubturile procesului Danileț vs. România de la CEDO, a cărui pronunțare se dă azi / Cum au jucat ONG-urile favorabile penalilor în fața Curții

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Astăzi, la ora 11.30 (ora României), Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului urmează să dea verdictul final într-un proces extrem de important nu doar pentru România, ci pentru tot spațiul european care face parte din Consiliul Europei – nu mai puțin de 46 de țări.

Verdictul urmează să clarifice care sunt limitele libertății de exprimare la care au dreptul magistrații – care, prin natura profesiei, au obligația de rezervă în a-și exprima opiniile.

Procesul la CEDO a fost intentat de către judecătorul român Cristi Danileț, ca urmare a unei sancțiuni pe care a primit-o în 2019, din partea Consiliului Superior al Magistraturii, prezidat la acel moment de Lia Savonea, actuala șefă a Înaltei Curți de Casație. Sancțiunea consta în reducerea salariului cu 5% pentru două luni.

Vina pe care CSM i-a găsit-o lui Danileț consta în două postări pe Facebook ale judecătorului, publicate în luna ianuarie 2019.

Sânge în instalație

În una din ele, Danileț distribuia un interviu dat de Claudiu Sandu, pe atunci prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov (acum vicepreședinte CSM și protagonist al documentarului Recorder), în care acesta denunța în termeni foarte duri asaltul guvernării PSD asupra Justiției.

Danileț însoțea interviul cu propriul său comentariu: „Iată, ăsta procuror cu sânge în instalație: vorbește deschis despre infractori periculoși în libertate, despre ideile proaste ale guvernanților în modificarea legilor Justiției, despre linșajele împotriva magistraților!”.

CSM a considerat că expresia „sânge în instalație” depășește limitele de decență pe care le presupune statutul de magistrat.

Citat din Constituție: vinovat

A doua postare a lui Danileț care i-a atras sancțiunea era una în care judecătorul nu făcea decât să citeze din Constituție. Tot în contextul asaltului dat de guvernarea PSD asupra instituțiilor statului, Danileț a făcut referire la articolul 118 din Constituție, care prevede că „Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului, pentru garantarea (…) democraţiei constituţionale”.

CSM a considerat că acest citat instigă la revoltă armată împotriova autorităților publice.

Cristi Danileț a atacat la Înalta Curte de Casație și Justiție hotărârea CSM de sancționare, dar pe 20 mai 2020 Instanța Supremă i-a respins contestația. În consecință, judecătorul Danileț  a sesizat CEDO.

Un prim verdict favorabil pentru Danileț

O primă judecată la instanța de la Strasbourg a avut loc în februarie 2024. Un complet de șapte judecători ai Curții i-a dat dreptate lui Cristi Dănileț și a decis: „Curtea a concluzionat că instanțele române nu au furnizat motive relevante și suficiente pentru a justifica presupusa ingerință în dreptul reclamantului la libertatea de exprimare și că, prin urmare, a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție” – adică cel referitor la libertatea de exprimare.

Este important de precizat că Cristi Danileț nu a solicitat niciun fel de daune morale sau materiale de la Statul Român, considerând că simpla recunoaștere a încălcării drepturilor sale reprezintă o satisfacție echitabilă.

Tocmai din acest motiv, ar fi fost toate șansele ca această afacere să se încheie aici: Statul Român nu pierdea nimic, însă ar fi rămas doar o pată de rușine pe fruntea Consiliului Superior al Magistraturii și a Înaltei Curți. Dar lucrurile nu puteau să se oprească aici.

Organizații non-guvernamentale care susțin guvernul

Guvernul României a atacat decizia la Marea Cameră, formată din 17 judecători, și ale cărei decizii sunt definitive.

Potrivit unor surse guvernamentale, CSM a făcut presiuni uriașe pentru ca hotărârea CEDO în cazul Danileț să fie atacată. Decizia de a ataca sau nu la Marea Cameră aparține primului ministru, la propunerea ministrului de Externe.

În momentul în care s-a decis atacarea sentinței CEDO la Marea Cameră, ministru de Externe era Luminița Odobescu, iar prim-ministru era Marcel Ciolacu.

Însă nu doar Guvernul Ciolacu s-a întrebuințat pentru a întoarce verdictul CEDO. O serie de organizații non-guvernamentale au depus memorii de tip „amicus curiae”, în sprijinul argumentelor aduse de Guvern.

Una dintre acestea este Transparency Internațional România, în ale cărei foruri de conducere îl regăsim, sub diverse titlulaturi, pe Victor Alistar, care în momentul de față este purtător de cuvânt al Liei Savonea, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

O altă organizație care a susținit la Strasbourg interesele Guvernului este FACIAS, o fundație apropiată de interesele omului de afaceri Dan Voiculescu.

Al treilea organism este Asociația Magistraților din România – o implicare cel puțin bizară, în favoarea Guvernului și împotriva unui magistrat care, potrivit primului verdict al CEDO, și-a exercitat dreptul la liberă exprimare.

De asemenea, înuși Consiliul Supoerior al Magistraturii s-a implicat activ: a fost trimis special la audierile de la Strasbourg, ca să pledeze în favoarea Guvernului, judecătorul Claudiu Drăgușin, membru CSM.

De partea cealaltă, Cristi Danileț a beneficiat de sprijinul și pledoariile Asociației Forumul Judecătorilor din România, condusă de judecătorul Dragoș Călin.

Verdictul care urmează să fie dat azi vizează doar prima dintre cele patru sancțiuni pe care Cristi Danileț le-a primit din partea CSM. Celelalte sunt, de asemenea, pe agenda Curții Europene a Drepturilor Omului.