Mită, afaceri și tortură: misterioasa moarte a judecătorului iranian în România

Gholamreza Mansouri, în vârstă de 66 de ani, a fost găsit fără viaţă într-un hotel din București. Fusese acuzat de corupție de către regimul de la Teheran și de crime împotriva umanității de „Reporteri fără frontiere”. Conform investigațiilor, s-ar fi sinucis. O variantă care nu convinge însă pe toată lumea.

Vineri, la ora 14.30, poliția din București, capitala României, a primit un telefon de la recepția hotelului Duke, un hotel de patru stele din centrul orașului. Un bărbat, un client cazat la etajele superioare ale hotelului – spune femeia – a fost găsit mort în hotel, poate că a căzut din camera lui. După patru zile, nu există încă o versiune coerentă și definitivă a morții lui Gholamreza Mansouri, un fost influent judecător iranian în vârstă de 66 de ani, care, pentru o perioadă de timp, a fost responsabil cu circumscripția din Lavasan: o zonă elegantă și bogată din nordul Teheranului, considerată „Beverly Hills” al capitalei, unde trăiesc familii înstărite și elitele regimului iranian, cu vile și grădini de lux și unde în ultimii ani au fost lansate mai multe proiecte imobiliare.

Mansouri era căutat de Interpol și de justiția iraniană pentru corupție, însă era cunoscut și de organizațiile internaționale și de activiștii pentru drepturile omului din cauza atitudinii sale dure împotriva jurnaliștilor: asociaţia Reporteri fără frontiere a depus două plângeri împotriva sa în Germania pentru că în 2013, sub președinția lui Ahmadinejad, a arestat și torturat numeroși jurnaliști iranieni.

Judecătorul elitelor

În Iran, Mansouri era implicat într-un caz de corupție legat de un mare proiect imobiliar în care a fost implicat și fostul șef adjunct al justiției iraniene, puternicul Akbar Tabari, care era la rândul său numărul doi al Ayatollahului Sadeq Amoli Larijani, un cleric care pentru o perioadă de timp a fost considerat apt să facă parte din lista scurtă a posibililor urmași ai Conducătorului Suprem, Khamenei. În Iran, Khamenei este cel care-l numește pe șeful sistemului judiciar.

Mansouri era acuzat că ar fi încasat o mită de 500 de mii de euro pentru deblocarea unei autorizaţii de construcţie în Lavasan în favoarea antreprenorului Hassan Najafi, un miliardar iranian care lucrează în sectorul petrochimic și al construcțiilor și care, potrivit web TV Net Tv, ar avea legături de rudenie cu Ali Akbar Nateq Nuri, fost inspector șef al biroului liderului suprem. Reza Haqiqatnezhad, un jurnalist iranian exilat care cunoaște foarte bine sistemele de securitate iraniene, l-a descris pe Mansouri drept un om foarte apropiat de serviciile secrete. Procesul în care era implicat privea mai mulți înalți oficiali din țară.

De la București la Teheran: servicii de spionaj și secrete

Mansouri fugise anul trecut în Germania. La începutul lunii iunie, a apărut într-un video în care afirma că nu fugise, ci doar plecase într-o călătorie cu scopul de a se trata de anumite afecţiuni și că va reveni curând în Iran pentru a înfrunta procesul. După câteva zile, a fost arestat de poliția din București, care urma să decidă rapid cererea de extrădare depusă de autoritățile iraniene.

Conform primelor investigații, ar fi vorba de o sinucidere, însă dinamica faptelor nu este încă clară, există versiuni contradictorii și în ceea ce priveşte locul în care a fost găsit cadavrul – dacă acesta se afla în holul hotelului, adică în interior, așa cum ar părea din fotografiile făcute de persoanele care l-au transportat în afara hotelului, sau pe trotuarul din afara hotelului. Autoritățile iraniene au cerut României să explice „motivele exacte ale accidentului”, iar în Iran au apărut deja o mulţime de ipoteze și speculații privind acest caz.

Un detaliu remarcat de postul radiofonic Al Arabiya, acuzat de Teheran că ar fi vocea propagandei saudite: Hassan Soleimani, directorul Mashregh News, un site web considerat apropiat Gărzilor Revoluționare, a făcut referire la o posibilă implicare a iranienilor în moartea lui Mansouri: „Până în prezent, România este un punct de adâncime strategică (pentru Iran)”, a scris el într-un tweet care a fost șters mai târziu, referindu-se la influența iraniană – în termeni de sisteme de informații și de securitate – din România.

Sursa: La Repubblica / Articol de Gabriella Colarusso / Traducerea: Cătălina Păunel (Rador)

Foto: Gholamreza Mansouri / sursa: Twitter