G4Media.ro

Mircea și Vlad Cosma scapă de închisoare prin prescripție/ Pe fond primiseră…

sursa foto: Inquam Photos

Mircea și Vlad Cosma scapă de închisoare prin prescripție/ Pe fond primiseră 8, respectiv 5 ani de închisoare

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, Mircea Cosma, şi fiul său, fostul deputat PSD Vlad Cosma, scapă de închisoare în dosarul de corupţie în care primiseră iniţial 8, respectiv 5 ani de închisoare cu executare, Tribunalul Prahova dispunând încetarea procesului penal ca urmare a prescripţiei faptelor, transmite Agerpres.

Conform portalului instanţelor de judecată, magistraţii de la Tribunalul au decis, joi, încetarea procesului penal împotriva lui Mircea Cosma pentru comiterea infracţiunilor de luare de mită (5 acte materiale) şi abuz în serviciu, (trei acte materiale) ca urmare a intervenţiei prescripţiei răspunderii penale.

De asemenea, instanţa a dispus încetarea procesului faţă de Vlad Cosma pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă (3 acte materiale), tot ca urmare a intervenţiei prescripţiei răspunderii penale.

Pe acelaşi considerent, judecătorii au încetat procesul faţă de alţi doi inculpaţi din dosar – omul de afaceri Răzvan Alexe şi Daniel Alixandrescu, fost director în cadrul CJ Prahova.

Totodată, instanţa a dispus confiscarea de la inculpaţi a unei sume totale de peste 10,6 milioane de lei.

Decizia Tribunalului Prahova nu este definitivă.

Iniţial, în noiembrie 2016, un complet de trei judecători de la ÎCCJ a dat o primă sentinţă în acest caz. Fostul preşedinte al CJ Prahova Mircea Cosma a fost condamnat la opt ani de închisoare, în timp ce fiul său, Vlad Cosma, a primit cinci ani de închisoare. De asemenea, omul de afaceri Răzvan Alexe şi fostul şef al Direcţiei Patrimoniu din cadrul CJ Prahova Daniel Alixandrescu au primit doi ani şi şase luni şi, respectiv, şase ani de închisoare.

Ulterior, în martie 2018, în apel, un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a decis rejudecarea dosarului, pe motiv că o parte dintre martori au dat declaraţii contradictorii în instanţă şi există suspiciuni legate de modul în care procurorii de la DNA Ploieşti au administrat probele. Dosarul a fost trimis atunci la Secţia penală a ÎCCJ.

La rejudecare, procesul a fost amânat de mai multe ori, o parte dintre judecătorii din complet au fost schimbaţi, după care dosarul a fost trimis, în septembrie 2019, la Tribunalul Prahova, unde procesul trebuia să se rejudece de la zero.

Pe 20 ianuarie 2020, Tribunalul Prahova a trimis dosarul înapoi la Instanţa supremă, susţinând că există un conflict negativ de competenţă între acest tribunal şi Instanţa supremă. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv că nu există un conflict negativ de competenţă, iar dosarul s-a întors la Tribunalul Prahova.

În data de 11 aprilie 2014, procurorii DNA i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Vlad Cosma, acuzat de trafic de influenţă, şi pe Mircea Cosma, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Răzvan Alexe a fost acuzat de trafic de influenţă şi dare de mită şi Daniel Alixandrescu – de luare de mită şi abuz în serviciu.

Potrivit DNA, în perioada 2012 – 2013, Răzvan Alexe (apropiat al familiei Cosma) şi fostul deputat Vlad Cosma au pretins şi primit de la trei reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, denunţători în cauză, suma totală de 4.410.149 lei, disimulată în contravaloarea unor lucrări subcontractate fictiv de aceste societăţi către două firme controlate în fapt de Alexe.

Procurorii susţin că sumele de bani au fost pretinse şi primite de cei doi în schimbul intervenţiei la persoane cu putere de decizie din cadrul CJ Prahova, şi anume, la Mircea Cosma şi Daniel Adrian Alixandrescu (director executiv al Direcţiei Patrimoniu, având în subordine Serviciul Achiziţii Publice şi Contracte, precum şi Serviciul Urmărire Lucrări Publice), astfel încât societăţile să obţină trei lucrări de modernizare/ întreţinere a drumurilor, dar şi pentru a deconta cu prioritate lucrări deja efectuate.

Cele trei lucrări se referă la obiectivele: „Modernizare DJ 101 I Buda Nedelea, judeţul Prahova”, „Lucrări şi servicii privind întreţinerea curentă a drumurilor publice – plombe” şi „Întreţinerea curentă a drumurilor judeţene pe timp de iarnă 2012 – 2013”.

Conform DNA, pentru ca societăţile denunţătorilor să câştige cele trei lucrări, în cadrul CJ Prahova s-au desfăşurat, sub directa implicare a lui Mircea Cosma şi Daniel Alixandrescu, proceduri de achiziţie publică, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi prin care bugetul judeţului a fost prejudiciat cu suma totală de 6.077.273 lei.

„Pentru a-şi încălca atribuţiile de serviciu rezultate din lege şi din fişa postului şi pentru a favoriza cele trei societăţi comerciale, inculpaţii Cosma Mircea şi Alixandrescu Daniel Adrian au pretins şi primit de la inculpatul Alexe Răzvan o parte din sumele pretinse şi primite de acesta de la denunţători, respectiv 1.890.064 lei – inculpatul Cosma Mircea şi 130.000 lei – inculpatul Alixandrescu Daniel Adrian. Anterior, în perioada 2010 – 2011, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, inculpatul Cosma Mircea a mai pretins de la reprezentantul de atunci al uneia dintre cele trei societăţi comerciale (în prezent decedat), în schimbul decontării cu prioritate a sumelor datorate de autoritatea publică judeţeană pentru lucrări executate de această firmă, suma totală de 900.000 lei, din care a primit 550.000 lei”, susţin procurorii.

Conform DNA, suma a fost disimulată în contravaloarea unor suprafeţe de teren arabil, obiect al unor contracte de vânzare-cumpărare autentificate, în baza cărora societatea le-a „achiziţionat” de la persoane interpuse de inculpat, apropiate familiei sale, la preţuri supraevaluate. Obiectul mitei l-a reprezentat în acest caz diferenţa dintre preţul de vânzare către societatea respectivă şi preţul cu care terenurile fuseseră efectiv cumpărate anterior, de la primii proprietari şi este în cuantum de 487.000 lei.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

19 comentarii

  1. foarte bine. Stat mafiot, natie de i d i o t i

  2. O noua victorie a onor justitiei.

  3. Bataie de joc. Alianta stabilitatii ar putea schimba legea in 24 de ore: prescriptie dupa 20 de ani sau niciodata.

  4. Felicit pe aceasta cale Parlamentul PSD-ist, CCR și Justiția Română!
    Toți cei de mai sus sunt corupți până în măduva oaselor, dovada clară pensiile speciale pe care le primesc.
    Câtă corupție mai putem îndura?!?
    Se va dezmembra țara în felul ăsta.

  5. Sa fie primit! Vrednici sunt!

    Dar asta inseamna ca fie procurorii, fie judecatorii au gresit. Si daca au gresit, trebuie sanctionati/pedepsiti. Capul cuiva trebuie sa-l vedem pe o tipsie.

    Sau nu e nimeni de vina, totul tine de mila dumnezeiasca si atunci desfiintam Justitia si infiinteaza Make niste tribunale ad-hoc, dupa care ii declaram – pe merit! – sfinti pe toti cei care au reusit minunea sa li se prescrie urmarirea faptelor grave de coruptie si … continuam.

  6. pensie speciala pentru procurori+judecatori
    S C @ r b A de justitie

  7. Pensile speciale și prescripția merg de mâna și noi radem la trandafiri.

  8. Nici nu mai trebuia mentionat, e de la sine inteles. D-aia-s legile romanesti, ca sa scape banditii.

  9. Urmeaza liberalul Adomnitei, care e si nașul judecătorului CCR Gheorghe Stan. Deja sunt 6 luni de amanare pentru pronuntarea verdictului. Si cursa continua.

    Imediat dupa, Vanghelie. 13 amanari in ultimii 2 ani, asta dupa ce primise 11 ani de puscarie in 2021.

    Si tot asa pana ii scapam pe toti.

  10. Tara de c***t. Nesimitire la maxim, sfidare de mare clasa…
    Asta inseamna sa fii smecher… si daca te prinde ca furi, nu te prinde
    Si asta inseamna sa faci parte dintr-o natie impartita in doua: fraieri si hoti. Dar cum hoti is si cei care ar trebui sa prinda hotii, si is si mai multi decat fraierii, ce sa facem? N-avem ce…

    • Nu sunt mai multi, in niciun caz. 10.000-20.000 de oameni la nivelul intregii tari. Doar ca suntem noi cam prosti.

    • Silicon, sunt 50.000 de infecti numai dintre organele statului care ii acopera pe hoti, care sunt in cardasie cu hotii pentru o bucatica din prada, sau mai rau care fac asta doar pentru a fi in gratia hotilor. Calculul e foarte simplu. Daca at fi asa putini cum spui tu am fi la alt nivel de trai :(.
      Presupunem ca suntem 20 milioane. 20.000 inseamna ca sunt 0.1% hoti in tara asta. Crezi ca e asa? Adica 1 din 1000?

  11. Ar fi cazul de manifestatie in fata Min Justitiei … dar civismul pare ca s-a cam epuizat. 🙁

  12. 11 ani cu prescriptie, asa se face justitie in Romania cand e pesedeul la guvernare.
    Isi inchipuia cineva ca pesedistii sunt acolo pentru cetateni, altii decat coruptii lor?

  13. rusine justita romana, mare rusine

  14. Poporul prost merită să i se pise Justiția în cap.

  15. România furtului bine ascuns!

    Hoţie. Nu Lege.
    Fapte. Nu vorbărie.

  16. Sunt multe lucruri strigătoare la cer.Primul din ele ar fi decizia completului de 5 judecători al ICCJ din apel ,din martie 2018,care a decis că se impune restituirea cauzei la instanța de fond pe motiv că sunt contradicții între declarațiile martorilor și există suspiciuni ca probele au fost administrate neloial de DNA.Nelegal au făcut acest lucru,prevalându-se de dreptul ultimei instanțe,pentru că motivele invocate,dacă sunt cele referite în articol, nu se încadrează în niciunul din cazurile de restituire prevăzute de lege.Contradicții între martori sunt în multe dosare,ține de specificul procedurilor judiciare, poți ca instanță de control judiciar să reții cauza spre rejudecare și să argumentezi motivat ,prin coroborarea probelor care declarații corespund adevărului ,dacă ți se pare că instanța fondului nu a făcut acest lucru sau l-a făcut nejudicios.Nu că poți,te obligă legea să faci acest lucru,aceasta e menirea ta de judecător.Apoi ce e conceptul acela că există suspiciuni că probele au fost administrate neloial de DNA?Păi ori există probe în acest sens și atunci vii cu dovezi și anulezi probele pretinse ca obținute nelegal de DNA,ori mergi pe cadrul legal și le conferi ceea ce legea le conferă până la contrariu și anume prezumția de legalitate.Dar e mai comod în multe situații să se scape de dosar, să se reia o judecată și iată în final,datorită și acestui lucru,să se ajungă la prescripție.Poate că Inspecția Judiciară ar trebui să se aplece cu atenție la deciziile acestea de restituire a cauzelor spre rejudecare la instanță de fond și să vadă câte dintre ele sunt strict,judicios întemeiate pe cazurile prevăzute de lege și câte nu au legătură cu așa ceva, mergând pe tărâmul unei posibile abateri disciplinare de exercitare a funcției ,dacă nu cu rea credință,cel puțin cu gravă neglijență.