Ministrul ucrainean de Externe anunță progrese în negocierile pentru aderarea Ucrainei în NATO: Alianţa ar fi renunţat să-i mai dea Kievului un Plan de acţiune

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

NATO a decis să renunţe la cerinţa ca Ucraina să urmeze un Plan de acţiune în vederea aderării (MAP), care stabileşte obiectivele ce trebuie îndeplinite de o ţară înainte de a adera la alianţa militară occidentală, a declarat luni ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, care spune că o astfel de măsură scurtează calea pentru intrarea ţării sale în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, relatează Reuters, citat de News.ro.

„În urma unor discuţii intense, aliaţii NATO au ajuns la un consens cu privire la eliminarea MAP din calea aderării Ucrainei. Salut această decizie mult aşteptată care scurtează calea noastră către NATO”, a declarat ministrul de externe Dmitro Kuleba pe Twitter. „Este, de asemenea, cel mai bun moment pentru a oferi claritate în ceea ce priveşte invitaţia adresată Ucrainei de a deveni membru”, a adăugat Kuleba pe Twitter.

NATO nu a făcut deocamdată un astfel de anunţ şi nici nu a comentat declaraţiile lui Kuleba, precizează Reuters.

Aderarea Ucrainei la NATO, discutată la summitul de la Vilnius

Liderii NATO, care se reunesc marţi şi miercuri în capitala lituaniană Vilnius, au ca obiectiv depăşirea părerilor divergente pe care le au în legătură cu aderarea Ucrainei la NATO.

Kievul doreşte să primească o invitaţie clară de a adera la alianţă după ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei se va încheia şi speră să primească garanţii de securitate până atunci.

Preşedintele rus Vladimir Putin a invocat expansiunea NATO spre graniţele Rusiei din ultimele două decenii ca motiv pentru decizia sa de a trimite zeci de mii de soldaţi în Ucraina la 24 februarie 2022.

În perioada premergătoare summitului, un număr din ce în ce mai mare de state membre NATO au susţinut o propunere britanică de a permite Kievului să sară peste programul MAP, care stabileşte obiectivele politice, economice şi militare pe care candidaţii trebuie să le îndeplinească şi pe care alte state din Europa de Est, inclusiv România, a trebuit să le îndeplinească înainte de a se alătura alianţei.

Printr-o astfel de măsură, alianţa ar putea răspunde cererilor de a merge dincolo de declaraţia cu care a încheiat summitul NATO din 2008, de la Bucureşti, în care se spunea că Ucraina va deveni membru al alianţei în cele din urmă, fără a oferi Kievului o invitaţie sau un calendar real. Kievul a dorit atunci, la summitul de la Bucureşti, să obţină acel MAP, dar unele state, între care Germania şi Franţa, s-au împotrivit, de teamă că vor irita prea tare Moscova.