Ministrul Justiției pune la îndoială legalitatea protocolului SRI-Parchet, la Antena3. A doua zi, judecătorii din procesul lui Dragnea amână verdictul pe motiv de protocol

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a făcut declaraţii extrem de grave în emisiunea lui Mihai Gâdea de la Antena3 de marţi seara, 24 aprilie. Ministrul a afirmat răspicat că toate sentinţele de condamnare obţinute pe baza probelor strânse de Parchet cu ajutorul SRI ar trebui revizuite, dacă se va constata nelegalitatea protocolului de colaborare dintre procurori şi serviciul secret. Mai mult, ministrul a sugerat că semnatarii protocolului ar putea răspunde penal. Ca o coincidenţă, ministrul Justiţiei a făcut aceste declaraţii în preziua ultimului termen din procesul în care liderul PSD Liviu Dragnea este judecat pentru instigare la abuz în serviciu, iar fosta lui soţie, Bombonica Prodana, pentru abuz, în dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman.

Consecinţa a fost că pledoariile finale nu s-au mai ţinut miercuri, 25 aprilie şi procesul s-a amânat pentru 15 mai, după ce completul de 3 judecători a admis o cerere venită din partea avocaţilor de a verifica în ce măsură la dosar sunt probe strânse ca urmare a protocolului SRI-Parchet.

Ce a declarat Tudorel Toader la Antena3

„Ce facem în urma cunoaşterii, nu a faptului că au existat protocoale, ci a conţinutului protocoalelor? Stăm şi ne minunăm? Stăm şi arătăm cu degetul, iacă ce a făcut procurorul, judecătorul sau SRI-ul?!? Să nu uităm că, pe baza acestei în ghilimele colaborări, s-au derulat procese, s-au judecat cauze, au fost condamnaţi oameni. Întrebarea este aşa: dacă noi ştim că pe lângă lege au fost astfel de instrumente, poate mai sunt astfel de instrumente, pe baza acestor instrumente juridice pe lângă lege, repet, care adaugă la lege, au fost condamnaţi oameni?

Putem să spunem noi într-un stat de drept, atât cât e statul de drept în România structurat, asta e condamnare intrată în puterea stabilităţii lucrului judecat, stabilitatea raporturilor juridice şi atât? Sau trebuie să facem ceva să scoatem la lumină nu numai conţinutul protocolului, ci şi eventualul caracter nelegal pe care îl are protocolul, iar pe bază de consecinţă, condamnările nedrepte, eventuale, pe care unii le-au suferit.

Este doar un început descretizarea, dar trebuie de văzut dacă în conţinutul lor, protocoalele au adăugat la lege, au avut caracter şi au caracter nelegal, dacă pe baza acestei nelegalităţi s-a ajuns la condamnări nelegale şi netemeinice (…) Primul pas e să vrem, al doilea să ne adresăm instanţei de contencios să verifice legalitatea, după care avem proceduri, eventual căi extraordinare de revizuire a hotărârilor pronunţate pe baza unei proceduri nelegale.

Mai există încă o direcţie de abordare care nu este în competenţa mea, dacă nu cumva semnatarii s-au substituit legiutorului, dacă nu cumva s-a creat un conflict juridic de natură constituţională. Dacă cumva protocolul este nelegal trebuie să vedem care este fapta ce a generat nelegalitate. Dacă e infracţiune, răspunderea e strict penală a celor care l-au semnat”, a declarat Toader la Antena3.

Instanţa admite solicitarea apărării

Astăzi, la procesul lui Liviu Dragnea de la Înalta Curte, magistraţii au admis solicitarea avocaţilor de a trimite adrese la DNA şi SRI pentru a vedea în ce măsură la dosar există probe culese de SRI pentru procurori în baza protocolului SRI-Parchet. Consecinţa a fost ca pledoariile finale s-au amânat pentru data de 15 mai.

„Dacă pe parcursul cercetării penale a fost încălcat principiul loialităţii, noi putem cere anularea acestor probe”, a declarat avocatul Adrian Georgescu, apărătorul unuia dintre inculpaţi. Avocatul a invocat o decizie a CCR din decembrie anul trecut potrivit căreia soluţia legislativă din Codul de procedură penală care nu permite judecătorului de cameră preliminară să administreze alte mijloace de probă în afara „oricăror înscrisuri noi prezentate” este neconstituţională.

„Din câte ştiu, este al patrulea dosar în care instanţa solicită să se arate cum a decurs colaborarea dintre SRI şi DNA. Rămâne să vedem despre ce este vorba. Nu ştim ce probe au fost viciate sau dacă au fost viciate”, a declarat şi Toni Neacşu, avocatul Bombonicăi Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea.

Solicitări similare şi în dosarele lui Udrea, Mazăre şi Hrebenciuc

că tot mai mulţi inculpaţi atacă în instanţă probatoriile din dosare, susţinând că probele au fost culese ilegal în baza protocolului SRI-Parchet. Rudel Obreja judecat în dosarul Elenei Udrea, Sorin Strutinsky judecat în dosarul lui Radu Mazăre sau Paltin Sturza judecat în dosarul lui Viorel Hrebenciuc au făcut cereri similare. Dacă instanţa anulează probatoriile în urma scandalului legat de protocolul SRI-Parchet şi menţinut de politicieni şi media favorabile, atunci vor beneficia şi colegii de dosar ai reclamanţilor, adică Elena Udrea, Radu Mazăre şi Viorel Hrebenciuc.

Ce spune legea

În legea 14/1992 de organizare şi funcţionare a SRI, la articolul 13, se interzice serviciului să facă acte de urmărire penală.

“Art. 13. Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest”, se arată în legea SRI.

Însă, aceeaşi lege spune că SRI poate strânge probe când e vorba de ameninţări la siguranţa naţională.

“Art. 9. În vederea stabilirii existenţei ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale, cadre anume desemnate din Serviciul Român de Informaţii pot efectua, cu respectarea legii, verificări prin: solicitarea şi obţinerea de obiecte, înscrisuri sau relaţii oficiale de la instituţii publice; consultarea de specialiţti ori experţi; primirea de sesizări sau note de relaţii, fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace tehnice; constatări personale, inclusiv prin operaţiuni tehnice.

Art. 10. În situaţiile care constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României, Serviciul Român de Informaţii, prin cadre stabilite în acest scop, solicită procurorului eliberarea mandatului prevăzut de art. 13 din Legea privind siguranţa naţională a României pentru desfăşurarea activităţilor autorizate de acesta.

Art. 11. Activităţile prevăzute la art. 9 şi 10 se consemnează în acte de constatare care, întocmite cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală, pot constitui mijloace de probă”, se arată în legea SRI.

Corupţia era definită ca vulnerabilitate la siguranţa naţională în Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015 – 2019, însă săptămâna trecută, CCR a decis că fenomenul corupţiei nu este o ameninţare la securitatea naţională.

Kovesi: „Ofiţerii SRI au oferit doar ajutor tehnic”

”Ofiţerii SRI nu administrau probe, nu audiau martori, nu făceau nici un fel de activităţi în cadrul dosarului penal, ci doar activităţi tehnice, prevăzute de lege. Atunci când procurorul solicita efectuarea unui filaj, pentru a prinde în flagrant o persoană, se întocmea această echipă comună. Asta însemna că procurorul şi ofiţerul se întâlneau şi exista un dialog: s-a întâlnit persoana care e filată cu denunţătorul? S-au dat banii? Procurorul poate sau nu să intervină? … Sigur că trebuia să existe un dialog. Ori, această activitate nu putea s-o facă procurorul singur. Atunci, acest protocol a stabilit limitele şi competenţele pe care le avea fiecare membru. Nu există noţiunea de echipă mixtă în acest protocol, şi nu este o colaborare, ci o cooperare”, a explicat şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, protocolul SRI-Parchet, semnat de ea în 2009, pe când era procuror general al României şi fostul director al SRI, George Maior.

Pilonul MST al binomului SRI-Parchet, pulverizat de decizia CCR din 2016. Pilonul MSN, şubrezit în acest an

Colaboarea SRI-Parchet a fost declarată parţial neconstituţională de CCR la începutul lui 2016. De atunci, SRI nu mai poate acorda suport tehnic parchetelor pentru interceptări şi filaje prin punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică (MST), adică mandatele obişnuite. Cu toate acestea, SRI are obligaţia prin lege să trimită la Parchet probele strânse pe mandat de siguranţă naţională (MSN) când e vorba de ameninţări la adresa securităţii naţionale, însă şi acest pilon al colaborării a fost afectat printr-o decizie a CCR de la începutul acestui an şi motivată săptămâne trecută.

Vezi mai jos cum explică o judecătoare de Înalta Curte cadrul legal privind colaborarea SRI-Parchet pentru punerea în aplicare a mandatelor de siguranţă naţională (MSN).

Cine sunt judecătorii din completul lui Dragnea

Preşedintele completului de judecată din procesul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman în care este judecat Liviu Dragnea şi fosta lui soţie, Bombonica, este Ştefan Pistol. Este judecătorul care l-a achitat pe Gigi Becali în dosarele „schimburilor de terenuri cu Armata” şi „Valiza”. La recurs, deciziile judecătorului Pistol au fost casate de completul de 5 judecători condus de – pe atunci – şefa Instanţei Supreme, Livia Doina Stanciu, care a decis condamnarea lui Becali la detenţie. În 2015, judecătorul Pistol a ridicat sechestrul instituit pe averea deputatului Sebastian Ghiţă, anchetat şi judecat pentru corupţie în patru dosare penale.

Anul trecut, el a fost singurul judecător care a făcut opinie separată în sensul condamnării liderului PNL Ludovic Orban la 1 an de închisoare cu suspendare în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru Primăria Capitalei. A fost atunci 2:1 pentru achitarea lui Orban. În acest an, la apel, completul de 5 judecători al ICCJ a menţinut decizia de achitare a lui Ludovic Orban. În 2001, judecătorul Pistol era militar, preşedinte al Curţii Militare de Apel şi a urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare, unde Gabriel Oprea era profesor.

Din completul lui Liviu Dragnea mai fac parte judecătorii Geanina Arghir şi Constantin Epure. Acesta din urmă a intrat în complet în toamna anului trecut după ce judecătoarea Ana Maria Dascălu s-a pensionat şi cazul s-a rejudecat.

Judecătorii Pistol, Arghir şi Epure fac parte şi din completul care îl judecă pe preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. De această dată însă, judecătorul Epure este preşedinte de complet.