Ministrul Apărării din Israel: Vom acționa conform legii dacă Curtea Supremă invalidează legea care îi reduce prerogativele de cenzurare a actelor legislative și executive

Ministrul Apărării din Israel, Yoav Gallant, a lăsat să se înțeleagă duminică că guvernul va respecta o decizie a Curții Supreme, dacă o astfel de decizie va fi luată, de a anula legea rezonabilității adoptată de Knesset săptămâna trecută, care a redus controlul judiciar asupra deciziilor oficialilor aleși, potrivit cotidianului Times of Israel.

„Statul Israel este o națiune democratică de legi. Vom acționa în conformitate cu legea”, a declarat Gallant, întrebat de un reporter de la postul public de televiziune Kan dacă guvernul ar respecta o astfel de potențială decizie. Gallant a făcut această declarație la intrarea în ședința săptămânală a cabinetului.

Ministrul justiției, Yariv Levin, arhitectul controversatei revizuiri judiciare a coaliției de dreapta/extrema dreaptă/ultra-ortodocși nu a fost în mod notabil prezent la începutul ședinței.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Premierul Benjamin Netanyahu nu a făcut nicio mențiune despre eforturile guvernului său de a slăbi dramatic sistemul judiciar în declarațiile sale de deschidere a reuniunii. Netanyahu și-a repetat îndemnul ca vacanța de vară a Knessetului să fie folosită pentru a „ajunge la un consens”, fără a menționa în mod explicit reforma justiției.

Comentariul lui Gallant, potrivit căruia hotărârea judecătorească va fi respectată, a contrastat cu o apariție în mass-media de săptămâna trecută, în timpul căreia Netanyahu a refuzat să spună dacă va respecta o eventuală hotărâre de anulare a legii privind raționamentul.

„Dacă instanța o va anula, veți respecta statul de drept?”, a fost întrebat de CNN, în timpul unui blitz de interviuri în presa internațională de către premier, care a evitat să stea de vorbă cu presa israelienă.

„Vom intra pe un teritoriu neexplorat și chiar aș vrea să cred că nu vor face acest lucru”, a răspuns el. „Suntem cu toții supuși statului de drept. Premierul se supune statului de drept. Knesset-ul, parlamentul nostru, este supus statului de drept. Judecătorii sunt supuși legii. Toată lumea este supusă legii”.

O zi mai târziu, biroul prim-ministrului a emis o clarificare în care a precizat că „guvernele din Israel respectă întotdeauna hotărârile judecătorești”.

Dar declarația tot nu se angaja în mod clar să facă acest lucru în acest caz. Aceasta și-a nuanțat aparenta asigurare prin faptul că, în același timp, „instanța s-a considerat întotdeauna obligată de Legile Fundamentale, cărora le conferă statutul de constituție”.

„La fel ca majoritatea israelienilor, premierul consideră că ambele principii trebuie menținute”, se arată în declarație.

Legislația extrem de controversată a guvernului, adoptată săptămâna trecută, care împiedică controlul judiciar al deciziilor guvernamentale și ministeriale pe motiv de rezonabilitate, a fost un amendament la Legea fundamentală a Israelului: Sistemul judiciar.

Curtea Supremă nu a anulat niciodată modificările aduse unei legi fundamentale, deși niciodată o legislație privind legea fundamentală nu a provocat atâta agitație și divizare în rândul publicului ca proiectul de lege de săptămâna trecută.

Criticii proiectului de lege au declarat că adoptarea unei legi atât de importante cu o majoritate atât de redusă (64 din cei 120 de membri ai Knessetului) și într-un ritm rapid, care nu a permis prea mult timp pentru deliberări sau revizuiri, ar putea și ar trebui să determine Curtea să ia în considerare luarea de măsuri în acest caz.

Statul Israel nu are o Constituție scrisă așa cum au state ca Franța, Statele Unite sau România, ci un set de 13 Legi Fundamentale în raport cu care Curtea Supremă judecă contestațiile împotriva legilor adoptate de Knesset și a actelor emise de guvern.