Măsurile luate de Federație după ce mai mulți hocheiști români au cântat Imnul Secuiesc: Prevederi care asigură deplina loialitate și susținere față de România, comisie de disciplină și critici la adresa lui Eduard Novak și Tanczos Barna/ Despre jucători: Practic, aceștia au sărbătorit înfrângerea propriei echipe naționale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Biroul Federal al Federației Române de Hochei a luat mai multe măsuri după incidentul de la meciul România-Ungaria, atunci când mai mulți sportivi ai echipei naționale au intonat Imnul Secuiesc, alături de galeria ungară, la meciul direct de la Campionatul Mondial, Divizia I, Grupa A.

În primul rând, s-a votat în unanimitate completarea Regulamentelor de la nivelul Federației Române de Hochei pe Gheață (FRHG) cu o serie de prevederi de natură să asigure, pe viitor, ca membrii echipelor naționale de hochei pe gheață să manifeste în public, în mod explicit, o conduită de natură să dovedească deplina loialitate și susținere față de România, de însemnele oficiale ale statului român, imaginea acesteia și, nu în ultimul rând, suporterii echipei naționale.

De asemenea, membrii Biroului Federal au hotărât să sesizeze Comisiei de disciplină de la nivelul Federației Române de Hochei pe Gheață (FRHG) cu privire la incidentele petrecute la finalul meciului.

Tot în cadrul ședinței s-a decis să se facă o solicitare adresată Ministerului Sportului referitoare la exprimarea de către acesta a unui punct de vedere, o solicitare adresată Primului Ministru al Guvernului României cu privire la exprimarea unui punct de vedere referitor la declarațiile exprimate în mediul public de doi miniștri din Guvernul României (Novak Eduard-Carol – ministrul Sportului și Barna Tánczos – ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor).

• Citește și Eduard Novak, ministrul Sportului: Hocheiștii din echipa națională nu au cântat Imnul Ținutului Secuiesc în locul Imnului României, nu este ca la fotbal / Acest cântec nu este împotriva României, ci reprezintă o valoare locală a acelor sportivi

Alte două solicitări vor fi adresate Guvernului României și Parlamentului României cu privire la asigurarea unei dezvoltări echilibrate a activității hocheistice, în special necesitatea stringentă a construirii unei infrastructuri în județele și/sau localitățile cu potențial demografic, economic și nu în ultimul rând cu tradiție în domeniul hocheistic (de ex: București, Ilfov, Suceava, Constanța, Iași, Ploiești, Buzău).

„A existat și există o diferență clară în ceea ce privește modul de alocare a fondurilor pentru construirea infrastructurii atât de necesară pentru desfășurarea acestei activitități sportive. Astfel, dacă în orașe precum București, Suceava, Iași, Constanța, Buzău nu s-a construit nici măcar un singur patinoar, în Sfântu Gheorghe, Gheorgheni, Târgu Mureș și Miercurea Ciuc au fost construite patinoare și urmează a se construi alte 4 (patru) patinoare în aceleași localități din fonduri CNI (Compania Națională de Investiții)”, a transmis FRHG.

Comunicatul integral transmis de Federația Română de Hochei:

În cadrul ședinței Biroului Federal al Federației Române de Hochei pe Gheață (FRHG) din data de 24 mai 2022 au fost discutate atât incidentele petrecute la finalul meciului dintre reprezentativa României și cea a Ungariei desfășurat în data de 8 mai 2022 în cadrul Campionatului Mondial de Hochei pe Gheață 2022 din Slovenia, cât și contextul general în cadrul căruia se desfășoară activitatea hocheistică pe gheață în România.

În ceea ce privește contextul general, nu poate și nu trebuie ignorat faptul că începând cu 2014, FRHG împreună cu cluburile de hochei pe gheață din România, au reușit performanța de a aduce România de pe locul 34, pe locul 22.

Această performanță este cu atât mai notabilă în condițiile în care, pe de o parte, începând cu 2014 FRHG a trebuit să achite datoria de peste 1 milion de euro lăsată de vechea conducere și, pe de altă parte, nu a existat niciun fel de susținere din partea puterilor decidente (politic și economic) pentru a construi patinoare în București, Suceava, Ploiești, Constanța, Iași ș.a.

FRHG a depus eforturi constante în vederea asigurării, în permanență, a unui climat de liniște și echilibru în cadrul activității hocheistice pe gheață și a descurajat orice conflicte de natură interetnică. Cu toate acestea, o serie de factori au ca unic scop, în ultima perioadă, destabilizarea activității FRHG și, ceea este și mai grav, minimizarea eforturilor depuse pentru promovarea acestui sport.

Cu regret s-a constatat o schimbare de atitudine – și nu pozitivă – atât din partea Ministerului Sportului, cât și a unora dintre cluburi, procedându-se la instigarea, în principal a jucătorilor. Astfel s-a creat un climat conflictual, care este de natură să rupă echilibrul care exista la nivelul echipei naționale și între cluburi.

Nu putem să nu constatăm că acest dezechilibru se datorează și faptului că a existat și există o diferență clară în ceea ce privește modul de alocare a fondurilor pentru construirea infrastructurii atât de necesară pentru desfășurarea acestei activitități sportive. Astfel, dacă în orașe precum București, Suceava, Iași, Constanța, Buzău nu s-a construit nici măcar un singur patinoar, în Sfântu Gheorghe, Gheorgheni, Târgu Mureș și Miercurea Ciuc au fost construite patinoare și urmează a se construi alte 4 (patru) patinoare în aceleași localități din fonduri CNI (Compania Națională de Investiții).

În ceea ce privește incidentele cu privire la care Biroul Federal al FRHG a fost sesizat, legate de meciul din data de 8 mai 2022 desfășurat între reprezentantiva României și cea a Ungariei în cadrul Campionatului Mondial de Hochei pe Gheață 2022 din Slovenia, în esență, FHRG nu are competența să stabilească dacă este sau nu un ținut, regiune, imn sau cântec bisericesc.

În schimb, FHRG poate și are dreptul să analizeze prestația echipei naționale a României în cadrul meciurilor pe care aceasta le dispută.

Din punct de vedere al reglementărilor statutare, competența de analiză a unor posibile abateri de la Regulamentele adoptate la nivelul FRHG nu aparține Biroului Federal, ci Comisiei de Disciplină din cadrul FRHG, motiv pentru care vor fi demarate procedurile în acest sens.

Pe de altă parte, nu putem să nu observăm faptul că, situația în care parte dintre jucătorii echipei naționale a României au cântat împreună cu galeria echipei adverse, poate fi intepretată ca fiind echivalentă cu situația în care, practic, aceștia au sărbătorit înfrângerea propriei echipe naționale.

O asemenea atitudine din partea unor membri ai echipei naționale a fost de natură să nască contradicții și discuții în cadrul opiniei publice.

Tot contradicții și discuții au născut și implicarea și declarațiile a doi miniștri din Guvernul României, declarații și implicare directă care au legătură cu aspectele sesizate în legătură cu meciul disputat în data de 8 mai 2022 în cadrul Campionatului Mondial din Slovenia. Cu privire la acest ultim aspect, FHRG nu are nicio competență, singurul care ar putea să adopte un punct de vedere fiind Guvernul României.

Apreciem că întreaga problematică supusă dezbaterii este mult mai complexă, iar răspunsuri și soluții trebuie oferite nu numai de FRHG, ci și de către organismele statutului român cu atribuții în materie.

În acest sens, amintim faptul că Ministerul Sportului este organul administraţiei publice centrale de specialitate, iar în această calitate reprezintă interesele statului român, așadar inclusiv apărarea și promovarea imaginii țării intră în atribuțiile sale.

Pentru toate aceste considerente, urmare a discuțiilor purtate în cadrul Biroului Federal al Federației Române de Hochei pe Gheață (FRHG) din data de 24 mai 2022 cu privire la incidentele petrecute la finalul meciului dintre reprezentativa României și cea a Ungariei desfășurat în data de 8 mai 2022 în cadrul Campionatului Mondial de Hochei pe Gheață 2022 din Slovenia, s-a decis, în unanimitate, adoptarea următoarele măsuri:

1. Completarea Regulamentelor de la nivelul Federației Române de Hochei pe Gheață (FRHG) cu o serie de prevederi de natură să asigure, pe viitor, ca membrii echipelor naționale de hochei pe gheață să manifeste în public, în mod explicit, o conduită de natură să dovedească deplina loialitate și susținere față de România, de însemnele oficiale ale statului român, imaginea acesteia și, nu în ultimul rând, suporterii echipei naționale.
2. Sesizarea Comisiei de disciplină de la nivelul Federației Române de Hochei pe Gheață (FRHG) cu privire la incidentele petrecute la finalul meciului dintre reprezentativa României și cea a Ungariei de la Campionatul Mondial de Hochei pe Gheață 2022 din Slovenia, în vederea cercetării acestora și adoptarea, în condițiile legii și ale Statutului Federației Române de Hochei pe Gheață (FRHG), a măsurilor ce se impun.
3. Solicitare adresată Ministerului Sportului referitoare la exprimarea de către acesta a unui punct de vedere cu privire la elementele care ar fi necesar să fie incluse în mod obligatoriu în Regulamentele de la nivelul Federației Române de Hochei pe Gheață (FRHG), elemente referitoare la conduita membrilor echipelor naționale, cu indicarea unor obligații detaliate în sarcina acestora pe perioada în care aceștia reprezintă România în cadrul competițiilor internaționale.
4. Solicitare adresată Primului Ministru al Guvernului României cu privire la exprimarea unui punct de vedere referitor la declarațiile exprimate în mediul public de doi miniștri din Guvernul României (Novak Eduard-Carol – ministrul Sportului și Barna Tánczos – ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor), declarații referitoare la și în legătură cu incidentele petrecute la finalul meciului dintre reprezentativa României și cea a Ungariei de la Campionatul Mondial de Hochei pe Gheață 2022 din Slovenia.
5. Solicitare adresată Guvernului României și Parlamentului României cu privire la asigurarea unei dezvoltări echilibrate a activității hocheistice, în special necesitatea stringentă a construirii unei infrastructuri în județele și/sau localitățile cu potențial demografic, economic și nu în ultimul rând cu tradiție în domeniul hocheistic (de ex: București, Ilfov, Suceava, Constanța, Iași, Ploiești, Buzău).
6. Solicitare adresată Parlamentului României cu privire la elaborarea unei strategii naționale a sportului românesc, strategie care se impune a avea ca punct de plecare istoricul fiecărei discipline sportive și care trebuie să se axeze pe principiul asigurării – în mod total obiectiv și imparțial – dezvoltării sportului românesc și, implicit, a unui popor sănătos.

Sursa foto: Prosport