G4Media.ro

Marii poluatori ai Bucureştiului şi impactul particulelor fine de praf asupra sănătății.…

Marii poluatori ai Bucureştiului şi impactul particulelor fine de praf asupra sănătății. Copiii şi bătrânii, cei mai vulnerabili

Depăşirea limitei maxime admise a poluării în București, reclamată puternic de o parte a societății civile, e sancționată și de Comisia Europeană, care a dat în judecată România pentru că nu își protejează cetățenii. Marii poluatori nu sunt însă deranjați de oficialități, iar primarul Gabriela Firea cere audit internaţional la staţiile de măsurare a poluării. Medicii arată că impactul poluării e extrem de puternic, mai ales asupra copiilor și bătrânilor.

Pe lângă valorile mari indicate de cele 6 staţii de măsurare a nivelului poluării gestionate de Ministerul Mediului, senzorii activiştilor de mediu arată că, în comparaţie cu limita maximă admisă pentru PM 10 care poate fi depăşită doar 35 zile pe an, în Capitală, numai în primele 20 de zile din luna ianuarie s-au înregistrat 11 zile de depăşiri. Depăşiri la fel de mari au fost înregistrate şi pentru PM 2,5.

Din punct de vedere al sănătaţii şi mediului înconjurator, cel mai nociv praf este alcătuit din particulele cu un diametru mai mic de 10 microni, cunoscute sub denumirea de PM10.

Acestea pătrund adânc în sistemul respirator, ajung în interiorul plămânilor unde depoziteaza substanţele periculoase pe care le transportă. Circa 60% din PM10 este format din particule de tip PM2.5, cu diametrul sub 2.5 microni. Sub forma aceasta, ele pot patrunde in alveolele pulmonare si sânge. Efectele asupra sănătaţii omului sunt aceleasi şi în cazul particulelor de tip PM1, care au diametrul de 1 micron.

„Particulele care sunt de dimensiuni între 1,5 şi 2,5 microni sunt particulele care într-adevar ajung în profunzimea arborelui bronşic, la nivel pulmonar. Ele sunt de mai multe feluri, în sensul că pot fi pulberi, pot fi sub forma unor gaze care sunt iritative şi cu acţiuni poluante, dar pot fi şi particule diesel care sunt realizate de combustia automobilelor. Ele ajung la nivelul căilor aeriene şi dau mai multe tipuri de afecţiuni. Expunerea cronică de exemplu, poate să inducă un risc malign de cancer pulmonar. Poate să dea exacerbări a unor boli obstructive cronice şi aici intră emfizemul pulmonar, bronşita cronică şi astmul bronşic. Pot scădea imunitatea şi pot creşte riscul de infecţii respiratorii. Ceea ce este important este că ele sunt legate într-un fel de condiţiile climatice şi noi suntem într-o perioadă în care iarna aceasta care nu a fost ortodoxă, nu a avut un regim de precipitaţii normal. A fost o masă stagnantă de aer care a realizat şi un pic de astfel de particule poluante. Cei mai afectaţi sunt cei care se află la extreme de vârstă, adică copiii şi bătrânii. Ei sunt nu numai cu riscuri de boli respiratorii, dar şi de boli cardiovasculare. Aceasta este a doua patologie care suferă impact de la factorii poluanţi. Ei sunt în special cei care au risc de a face bolile, de a face exacerbări, la fel ca şi cei care sunt în zone cu expunerea, în special cei din zona unor complexe industriale sau cei care se află în zona unor mari intersecţii circulate”, a declarat pentru G4Media.ro medicul pneumolog Florin Mihălţan, fost preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie.

În ceea ce priveşte starea de sănătatea a populaţiei, dintre marile oraşe poluate ale ţării, doar Bucureștiul deţine un astfel de raport. Potrivit Ministrului Mediului Costel Alexe, documentul „spune foarte clar că avem asociere certă în ceea ce înseamnă zonele cu poluare, cu PM 10 şi incidenţa cazurilor cu infarct miocardic şi a tuturor celorlate boli cardiovasculare”.

Activiştii de mediu susţin că cei mai mari poluatori din capitală sunt traficul, marile centrale de termoficare (CET-urile), centralele de apartament şi şantierele de construcții. „Traficul auto e responsabil de 70% din poluare”, a declarat pentru G4Media.ro, Daniel Trifu, vicepreşedinte Eco-Civica.

Pentru reducerea poluarii din capitală atunci când se depăşesc limitele admise, una dintre măsurile recomandate de Institutul de Sănătate Publică se referă chiar la posibilitatea întreruperii circulației pe anumite artere de circulație.

Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

18 comentarii

  1. Nimic despre Rudeni si mizeriile care se degaja de acolo noaptea, mai ales in weekend? Incinerari la temperaturi inalte (care sunt anuntate de cresteri noaptea de PM2.5 si PM10) si insotite de mirosul de ceva crunt ars si H2S (oua clocite)?
    De ani de zile reclama mii, daca nu zeci de mii de locuitori din Militari si pana in Bucurestii Noi, Chitila si Ministerul Mediului si autoritatile locale se fac ca ploua.
    PM10 si 2.5 care apar noaptea reprezinta defapt cenusa, particule de la cine stie ce se incinereaza acolo si sunt mereu insostite in zonele respective de aparitia mirosului pestilential de oua clocite si ceva ars.

  2. Nu, va rog, nu le deschideti ochii, bucuresteanul fierbe foarte bine in smoala, ca mananca multe grasimii si chimicale la fast-food la Mall !
    Nu te trezi, Gheorghe, nu te trezi, Ioane ! Porneste-ti cazanul Diesel si ambaleaza-l la rece, ca nu e panica, man…!

    • multe grasimii, multe temperaturii, multe autoritatii, multe mirosurii, multe etci.
      Si multi locuitorii.

    • Alo, domnu’ , crezi ca e usor sa tastezi cand ai in mana facaletul de mestecat in smoala?! Si cine ti-a dat aprobare scrisa ca sa poti parasi postul in timpul programului? Cati pacatosi ai facut pana la ora asta ? Zic sa mearga banda, fratioare…!

  3. Daca vreti sa vedeti fun si pulberi si particole in suspensie in aer si mirosuri veniti in SUCEAVA in zona mallurilor

  4. Intrebare:
    in ce masura emana centralele de apartament particule fine in urma combustiei gazului metan?

    • Într-o măsură extrem de redusă, gazul metan e curățat și uscat. Practic rezultă doar CO2 și aburi ca urmare a arderii (pe lână energie calorică, evident).

  5. Astfel de articole, de multe ori sunt scrise pentru a promova masina electrica, noul business al stapanilor UE. Intr-adevar masinile ridica in aer cele mai multe particule in suspensie dar ce procent il reprezinta gazele de esapament? Eu sunt de parere ca un procent insemnat de particule materiale in suspensie il reprezinta praful ridicat de pe asfalt de catre masini, majoritatea strazilor fiind murdare. Lisabona sau Atena au trafic auto chiar mai intens decat Bucuresti, fara sa aiba masini electrice sau hibride reusesc sa pastreze calitatea aerului, probabil datorita faptului ca au strazile curate. Pe langa praful ridicat de pe asfalt si gazele de esapament, masinile mai polueaza aerul prin particulele fine rezultate din uzura cauciucurilor(grafit), placutelor de frana si a placilor de ambreiaj (la unele modele). Nici pe acestea nu le rezolva masina electrica, decat partial. In Bucuresti nu au mai fost maturate strazile din noiembrie 2019, se asteptau sa ninga si nu mai au bani de curatat praful sau incearca sa ne convinga ca avem nevoie de masina electrica?

  6. Of, iar necajiti proprietarii de camere de gazare pe roti Euro – 2 ?
    Nu au facut de suficient de multe ori spume sa va zica ca li se rupe?! Si nu le mai amintiti ca alegerea lor e parte din problema poluarii aerului ca se infurie rau si va ”demonstreaza” ca si masinile electrice polueza. Da’ uita partea cu studiile care arata ca polueaza ( extragere minereuri, productie, folosire si reciclare) de 2 ori mai putin decat scuipatoarele de fum! Da, 50% mai putina poluare ce mare branza , ce vreti sa vindeti masini electrice cu noxe zero ca sa se imbogateasca conspirationistii care o promoveaza pe Greta?
    Doamne fereste! Interesele gigantice din spatele petrolului si gazelor nu e sustint de oligarhi, mafii si industrii mamut, nuuuu, e sustinut de ingeri diafani, banii obtinuti nu merg la bogatasi fara scrupule carora li se rupe de voi si de cancerul vostru, nuu frate , merg la ajutorarea saracilor lumii.

  7. Cand se arunca mii de tone de „material antiderapant”(nisip chior) pe toate strazile din Bucuresti, ce credeti ca se produce ?

    Nisipul asta adus in strada, acumulat an de an, se ridica in cele din urma in aer de la vant, de la masini … de acolo singur nu pleaca. Il mai spala ploaia, dar cat? V-ati uitat vreodata cu atentie cate baltoci raman in Bucuresti dupa o ploaie scurta. Raman zile intrgi pana se evapora, pentru ca majoritatea strazilor au pante de scurgere facute la misto. Observati acelasi lucru in Germania, Franta, GB etc. Acolo oricat ar ploua , dupa 1-2h TOATA apa se scurge in canalizare. Astfel se spala o mare parte din praful de pe strazi. La noi …ramane. Si se acumuleaza an de an. Daca mai adaugi ca se mai arunca in mod intentionat mii de tone de nisip pe strazi la fiecare ninsoare, tabloul e complet.

    Solutia ? 1) Strazi asflatate cu responsabilitate. 2) Sare 100% in loc de amestec nisip +sare. Sarea spre deosebire de nisip se dizolva in apa , plus ca particulele de sare , chiar inhalate nu produc nimic rau pt ca se vor dizolva oricum odata ajunse in plamani.

    • Iarna asta nu a nins in București si nu s-a folosit material antiderapant dar strazile sunt pline de nisip. Eu cred ca nisipul provine de pe santierele private, santierele de pe drum, de la masinile care transporta beton si il pierd pe drum (sunt multe cazuri) si din faptul ca multi soferi parcheaza masinile pe pamant. Initial pamantul ajunge pe carosabil, se usuca, particulele mici sunt antrenate de rotile masinilor si ridicate in aer ca praf iar particulele mari se acumuleaza pe marginea drumului ca nisip.

    • @Leonard_”Eu cred ca nisipul provine de pe santierele private…”
      Vizitați, vă rog, uriașul șantier public de la D-na Ghica. În toată zona intersecției cu Șos. Colentina sunt imense maldăre de pământ și nisip lăsate în aer liber, care sunt spulberate de vât fără nicio opreliște.
      Toate străzile Bucureștiului sunt acoperite de un praf abundent, respirat în zilele fără ploaie de locuitorii orașului, care, deîndată ce burnițează puțin, se transformă în glod și se pune pe mașini.

  8. Nu se înțelege din articol, din păcate, cum explică dl Trifoiaș (după cum este cunoscut în Parcul Tineretului domnul care a oferit informațiile) identificarea poluatorilor și a nivelului poluării produse de fiecare dintre ei.
    Stațiile de monitorizare a calității aerului au indicat în București valori care depășesc foarte mult normele admise, în perioade cu trafic rutier apropiat de zero.
    Ca bucureștean, sunt interesat ca, înainte de orice măsură administrativă, să fie identificate în mod corect, în baza unor studii, sursele reale de poluare, iar demersurile de reducere a poluării, dacă sunt oneste, să înceapă cu acțiuni împotriva celor mai mari poluatori.
    Altfel, este vorba doar despre încă o modalitate de a aduce bani la bugetul Primăriei Generale a Capitalei, prin introducerea unei noi taxe.

    • De acord cu tosta lumea, poluarea este rezultatul unei sume ponderate a tuturor surselor de poluare, trafic, santiere, parcul de masini, infrastructura, fabrici, centrale de ardere plasate in proximitatea orasului, etc. Complex, dar pana una alta fiecare masura, initiativa, respectare poate de lege existenta, amenzi, ar fi benefica in asteptarea unor studii, analize, noi legi. sa vina dar nu cu noi asteptand. De ce nu sa mergem pe strazi sa protestam in fata primariilor. Turul lor, ;).

  9. E ciudat că nu menționați incineratoarele de gunoi, în special IRIDEX și STERICYCLE din Rudeni, care poluează de ani de zile în special nordul orașului. Sper doar că această omisiune nu are o motivație financiară.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.