Marele jaf din păduri, încurajat de Guvern. Custozii care administrau ariile protejate au rămas fără puteri şi a început deja furtul de lemne. Statul a preluat activitatea lor cu instituții fără buget și nefuncționale

Sfârşit de august. Pe înserat. Márk Nagy János alerga împreună cu mai mulţi colegi într-o zonă deluroasă, lângă pădure, în aria protejată Râul Tur din judeţul Satu Mare. Deodată, au văzut ieşind din pădure trei căruţe încărcate cu lemn taiat ilegal. S-au aşezat în faţa lor şi au sunat la 112. Unul dintre săteni i-a recunoscut şi a trecut cu căruţa în viteză prin mijlocul lor. Au sărit din calea lui, altfel îi călca în picioare. Poliţia a ajuns în aproape două ore, deşi se afla la doar 20 de kilometri distanţă.

„Nu mai avem dreptul să avem rangerii noştri în pădure. Nu mai avem legitimaţii. Nu mai avem drept de control şi sancţionare, şi asta se vede deja,” a declarat pentru G4Media.ro János, custode al Rezervaţiei Naturale Râul Tur şi directorul Societăţii Carpatina Ardeleană.

Sătenii ştiau clar regula zonei, stabilită de custode în urmă cu doi ani şi aprobată prin ordin de ministru, prin care orice tăiere este ilegală de la 1 martie până la 31 august pentru că este perioadă de reproducere a păsărilor.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

„Şmecherii profită de situaţie şi încep acum să facă tot felul de lucruri ilegale”, avertizează János.

• Context. Printr-o Ordonanţă de Urgenţă (OUG 75/2018) adoptată în iulie, guvernul a scos din legislaţia de mediu noţiunea de custode şi, prin urmare, ONG-urile nu mai au voie să administreze ariile protejate din România. Acestea urmează să fie trecute în subordinea statului şi să fie administrate de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). Până la apariţia legii, cei 166 de custozi asigurau managemntul pentru aproximativ jumătate din cele aproape 1000 de arii naturale, care reprezintă 25% din suprafaţa ţării. Restul ariilor nu era administrat deloc.

Ce se întâmplă acum. Ordonanţa a generat incertitudine şi a dus la un blocaj administrativ. Pe de o parte, vechii custozi şi-au intrerupt activităţile deoarece, legal, au încetat să mai existe. La cererea autorităţilor, emit doar avize. Pe de altă parte, ANANP, care a fost creată în 2016  (HG 997/2017), nu este operaţională până ce nu-şi înfiinţează structurile teritoriale din fiecare judeţ prin care să preia efectiv managementul ariilor protejate. Cu alte cuvinte, guvernul a renunţat total la custozi şi i-a solicitat ANANP să preia imediat managementul tuturor ariilor protejate din Romania, fără a se asigura însă că aceasta este funcţională şi că dispune de bugetul necesar.

„Urmează să se semneze o hotărâre de guvern de reorganizare în maximum două săptămâni, care să ne permită să înfiinţăm structurile teritoriale”, a declarat pentru G4Media.ro Adi Croitoru, preşedintele ANANP, fost director la direcţia de biodiversitate din Ministerul Mediului şi numită la conducerea ANANP la trei zile după emiterea ordonanţei din iulie.

Legea haosului. Râul Tur, arie protejată în judeţul Satu Mare. Trei fraţi, plecaţi la muncă în Italia, s-au hotărât să-şi construiască case în extravilan, pe malul râului. Ilegal, fără autorizaţii. Custodele zonei, Márk Nagy János de la Societatea Carpatina Ardeleană, a făcut sesizare la Parchet şi a oprit lucrările la jumătate.

Opt ani mai târziu. August. Cei trei au reluat lucrările, fără nici un aviz. Custodele nu mai are ce sa le facă. „Acum putem doar depune o sesizare la Garda de Mediu, care însă nu-şi prea face treaba. Înainte eram parte a acţiunii penale, depuneam noi sesizare la Parchet”, spune János.

Organizaţiile de mediu, universităţile şi centrele de cercetare, pe care OUG 75 din iulie i-a înlăturat de la managementul ariilor protejate, sunt în alertă maximă. Ordonanţa a fost trimisă la Parlament pentru aprobare. A fost discutată în Senat şi a primit aprobarea acestuia săptămâna trecută şi a intrat în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, care urmează să dea aviz până pe 8 noiembrie. Ea va fi apoi discutată în plenul Camerei, care este for decizional.

„Am dat în judecată Guvernul şi am sesizat Avocatul Poporului. Cerem anularea OUG 75 deoarece considerăm că este profund descriminatorie la adresa organizaţiilor non guvernamentale”, spune Liviu Cioineag, directorul executiv al Federaţiei Coaliţia Natura 2000 România.

Potrivit acestuia, ANANP nu ştie ce buget real îi este necesar, ceea ce va conduce la sincope. „Dacă nu are resurse, acea agenţie va exista doar pe hârtie şi va fi doar încă un aparat birocratic. Credem că nu vor fi bani pentru ariile protejate. Întreaga tevatură a fost pentru a elimina custozii, care trăgeau un semnal de alarmă când proiectele cu impact negativ pentru mediu erau puse în practică,” spune Cioineag.

Federaţia intenţionează să acţioneze în comisiile din Camera Deputaţilor.

Ce planuri are ANANP. Şefa ANANP este optimistă. În maxim două săptămâni speră să primească hotarârea de guvern prin care să poată înfiinţa cele 41 de structuri teritoriale în judeţele din ţară. În decembrie vrea să înceapă angajările pentru cei 400 de specialişti din teritoriu care vor merge pe teren. „Vom face parteneriate locale. Au prioritate cei care erau deja custozi”, spune Adi Croitoru.

Cu scopul declarat de a scădea birocraţia, structurile teritoriale nu vor avea personalitate juridică. Vor include doar specialişti gen ingineri de mediu, biologi, geologi şi ecologi. “Nu cred că m-aş duce să lucrez la ANANP. Sunt ferm convins că vom primi comenzi cui să dăm sau nu aviz. Trebuie să avem contracte de co-management, să ne lase independenţa,” spune Márk Nagy János de la Societatea Carpatină Ardeleană. Acesta spune că a fost supus la mari presiuni din partea zonei politice. Numai între mai şi septembrie anul trecut, de exemplu, a avut opt controale din partea Gărzii de Mediu.

Şefa ariilor protejate nu pare deranjată de nemulţumirile care o înconjoară. S-a întâlnit deja cu Carsten Rasmussen, şeful Unităţii pentru România din cadrul DG Regio al Comisiei Europene, cu care a discutat despre proiectele pe care urmează să le dezvolte ANANP. Scopul este ca agenţia să devină organism intermediar, ca sa poată accesa direct fonduri europene pentru biodiversitate. Planul este să discute cu comisarii europeni la începutul lunii noiembrie, pentru a avea un grafic clar până la sfârşitul anului.

„Discutăm despre un buget. Avem venituri proprii mari, generate de toate activităţile desfăşurate în ariile naturale protejate, gen avize, filmari sau vizitări peşteri. Ştim exact de ce bani avem nevoie pentru a administra, dar vom anunţa atunci şi vom stabili dacă mai sunt necesare şi alte fonduri”, spune Croitoru.

În plus, Croitoru ia în calcul alte două surse de venituri. Începând de anul viitor, ANANP va vinde către Uniunea Europeană un fel de certificate verzi, adică măsuri compensatorii care să contrabalanseze restricţiile impuse în zonele protejate. Apoi va lansa certificatele de marcă, care sunt branduri ale ariilor protejate. Toate produsele făcute într-o arie protejată să fie branduite şi să intre astfel la vânzare.

Temerile. Specialiştii din domeniu au reacţionat negativ când au auzit de planurile şefei ANANP. „Să faci afirmaţia că din venituri proprii îţi vei gestiona oamenii e absurd. Este clar că nu ştie despre ce vorbeşte. Mă întreb dacă Ministerul de Finanțe este conștient de faptul că fundamentarea financiară a ”sistemului” propus de ANANP este nerealistă și că, până la urmă, odată înființate structurile teritoriale, bugetul de stat este cel care va trebui să preia această nouă structură”, a declarat pentru G4Media.ro Erika Stanciu, director executiv la ProPark Fundaţia pentru Arii Protejate, care are programe de pregătire profesională pentru oamenii care administrează arii protejate.

Temerile se extind şi în zona viitorilor angajaţi-specialişti ai ANANP. Până acum, într-un judeţ cu două-trei arii protejate erau cam 20-30 de angajaţi, care abia făceau faţă situaţiei de pe teren. Acum autoritatea vrea să angajeze mai puţin de jumătate şi să gestioneze o suprafaţă dublă de arii protejate.

Un scenariu posibil este ca ANANP să facă câteva angajări, suficiente pentru a înfiinţa structurile teritoriale. Atunci se va desfiinţa automat autoritatea custozilor. Oamenii nou veniţi vor fi total depăşiţi de solicitări şi, prin urmare, avizele pentru lucrări care distrug natura ar putea fi mult mai uşor de obţinut.

„Va urma o perioadă foarte grea şi teama noastră e că se vor distruge multe zone valoroase din ţară. Noi vom lua alt rol, de pază. Va începe un război surd şi nimeni nu va beneficia de nimic,” avertizează Stanciu.

Ordonanţa se află acum pe masa deputaţilor. Custozii se tem că munca lor din ultimul deceniu, de multe ori voluntară, a fost în zadar. ANANP se pregăteşte să controleze totul de la centru, din Bucureşti, unde preşedintele Adi Croitoru îşi va pune semnătura pe fiecare aviz pe care autoritatea îl va emite.

Fotografii: Magda Munteanu