Lupta e pierdută? Harta consumului de droguri în Europa: Cannabis, cocaină, heroină, amfetamină, metamfetamină, Ecstasy și alte substanțe psihoactive / Cine și cât se consumă în UE, care este situația în România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ministrul de interne, Cătălin Predoiu, a declarat marți într-un interviu la DCNews că le-a transmis șefilor din Poliție acum o lună și jumătate că ”bătălia cu drogurile la categoria adulţi în momentul ăsta e pierdută”, dar o hartă a consumului de droguri în Europa arată că România este situează undeva la jumătate față de media europeană în ce privește consumul de cannabis iar la cocaină la un sfert.

• ”Le-am spus textual, erau acolo peste 30 de oameni cred, deci am peste 30 de martori şi am spus textual acest lucru, bătălia cu drogurile la categoria adulţi în momentul ăsta e pierdută. Ce trebuie să facem, sigur, să revitalizăm acest efort pe toate planurile dar prioritar este să salvăm tânăra generaţie. Doi din zece tineri între 15 şi 24 de ani, conform statisticilor oficiale, au consumat cel puţin o dată droguri. Unu din zece copii până la 16 ani, în şcoli, unul din zece, a consumat cel puţin o dată droguri”, a spus Predoiu.

G4Media.ro vă prezintă cele mai recente date disponibile, furnizate în cadrul Raportului European privind consumul de droguri în 2023, pentru a oferi o imagine de ansamblu a situației actuale în contextul tragediei care a avut loc sâmbătă la 2 Mai, unde un tânăr de 19 ani drogat cu cocaina, metamfetamină și amfetamină a intrat cu mașina într-un grup de oameni omorând doi tineri.

Analiza prezentată mai jos evidențiază unele evoluții până la sfârșitul anului 2022, inclusiv în România, care ar putea avea implicații importante pentru politica în domeniul drogurilor. De notat că datele privind România sunt culese pe baza unor sondaje realizate în 2019, deci înainte de pandemie.  În anii pandemiei și după pandemie, consumul de droguri a crescut considerabil inclusiv în România.

Canabis

Canabisul rămâne de departe cel mai frecvent consumat drog ilicit în Europa. Aici puteți citi cea mai recentă analiză a situației drogurilor în ceea ce privește canabisul în Europa, inclusiv prevalența consumului, confiscările, prețul și puritatea, efectele nocive și multe altele.

• Anul trecut, consumul de canabis în rândul populației UE cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani a fost estimat la 15,1 % (15,3 milioane), bărbații fiind, de obicei, de două ori mai predispuși decât femeile să raporteze consumul.
• În rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, se estimează că 18,2 % (8,6 milioane) au consumat canabis în ultimul an și 9,6 % (4,5 milioane) au consumat acest drog în ultima lună.
• Se estimează că aproximativ 1,3 % (3,7 milioane) dintre adulți (cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani) sunt consumatori zilnici sau aproape zilnici de canabis (și anume, consumă drogul în 20 de zile sau mai mult în ultima lună).
• În rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani, se estimează că 2,1 % (2,1 milioane) sunt consumatori zilnici sau aproape zilnici de canabis. Aproximativ trei sferturi dintre aceștia sunt bărbați, iar majoritatea (57 %) au sub 35 de ani.
• Prevalența consumului de cannabis în România era de 6% în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani.

Sursa Foto: Captură European Drug Report 2023

• În 2021, statele membre ale UE au raportat 202 000 de confiscări de rășină de canabis, în cantitate de 816 tone (588 de tone în 2020) și 240 000 de confiscări de plante de canabis, în cantitate de 256 de tone (157 de tone în 2020). În plus, Turcia a raportat 9 800 de confiscări de rășină de canabis, în valoare de 33 de tone, și 52 500 de confiscări de canabis pe bază de plante, în valoare de 31 de tone.
• Aproximativ 566 000 de infracțiuni legate de consumul sau deținerea de canabis au fost raportate în Uniunea Europeană în 2021 (555 000 în 2020), alături de 100 000 de infracțiuni legate de furnizare (99 000 în 2020).
• În 2021, conținutul mediu de THC al rășinii de canabis în Uniunea Europeană a fost de 20 %, mai mult decât dublu față de cel al canabisului pe bază de plante, de 9,5 %. Cu toate acestea, eșantioanele celor două forme de droguri pot varia considerabil.

În 2021, cantitățile de rășină de canabis și de canabis pe bază de plante confiscate au atins cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, ceea ce indică disponibilitatea ridicată a acestui drog (a se vedea infograficul privind piața canabisului, de mai jos). Spania reprezintă 66 % din numărul de capturi de canabis din Uniunea Europeană și 74 % din totalul capturilor de plante de canabis din UE raportate în funcție de greutate. Acest lucru reflectă importanța Spaniei, atât ca țară de tranzit pentru traficul de canabis, cât și ca zonă de producție, deși o producție semnificativă de canabis are loc în întreaga Uniune Europeană. Se consideră că cantitățile mai mari de rășină de canabis confiscate în Europa, în comparație cu canabisul din plante, reflectă mai degrabă vulnerabilitatea mai mare a rășinii de canabis la măsurile de interdicție în traficul transfrontalier, decât disponibilitatea sau consumul, deoarece canabisul din plante pare a fi forma de drog cel mai frecvent disponibilă în majoritatea țărilor.

Există o diversitate tot mai mare de produse de canabis disponibile în Europa. Acest lucru este valabil atât pentru piața ilicită a drogurilor, cât și pentru piețele de consum, unde apar produse care conțin niveluri scăzute de THC, dar și alte substanțe derivate din planta de canabis, cum ar fi CBD. Pe piața drogurilor ilicite, disponibilitatea extractelor și a produselor comestibile de mare putere reprezintă o preocupare deosebită și a fost legată de prezentări de toxicitate acută în departamentele de urgență ale spitalelor. În plus, există preocupări legate de faptul că unele produse vândute pe piața ilicită ca fiind canabis natural pot fi falsificate cu canabinoizi sintetici puternici. Recent, canabinoidul semisintetic hexahidrocannabinol (HHC) a devenit comercializat în unele state membre ale UE și vândut ca o alternativă „legală” la canabis, ceea ce sporește provocările de reglementare în acest domeniu.

Ce este cannabisul. Marihuana, sau haşişul, are la bază fibra plantei Cannabis sativa, o răşină foarte concentrată şi foarte puternică din plantă. Ingredientul psihoactiv principal este THC, cantitatea acestei substanţe chimice în masa de marihuana determină potenţarea acesteia.

În consumul medical, cannabisul are o istorie de 5000 de ani, în mare parte ca analgezice. Înlocuit în mare parte de aspirină şi alte analgezice pentru acest scop, cannabisul are un potenţial terapeutic pentru tratarea glaucomului şi a unora din efectele secundare ale chimioterapiei cancerului.

Efectele pe termen scurt şi îndelungat. În doză medie, efectele marihuanei nu diferă foarte mult de cele generate de cantităţi moderate de alcool, apărând în plus distorsionarea percepţiei timpului, accentuarea ritmului cardiac, dilatarea vaselor sanguine oculare, accentuarea apetitului şi setei şi, unele stări de slăbiciune musculară. Aceste efecte pot dura chiar şi mai mult de 8 ore.
Alte efecte variază în funcţie de fondul individului, de mediu şi uneori se aseamănă cu cele ale sedativelor moderate sau chiar cu cele ale stimulentelor moderate. De asemenea, marihuana poate intensifica efectele alcoolului, cofeinei şi barbituricelor. Consumatorul de marihuana, instabil emoţional, poate reacţiona într-o manieră exagerată în aproape orice altă direcţie, inclusiv panică severă sau paranoia. Dozele ridicate pot induce o dereglare senzorială semnificativă. Capacitatea de a gândi în mod clar şi de a învăţa este redusă prin consumul de marihuana.
Pe termen lung, consumatorii de marihuana pot dezvolta toleranţă la drog. Deşi riscul dependenţei fizice este probabil nesemnificativ, totuşi, dependenţa psihică este posibilă în mare măsură.

Riscurile asociate consumului. Consumul de marihuana pe termen scurt poate periclita subiecţii aflaţi în situaţiile ce solicită deplina funcţionare a capacităţii de percepţie cât şi coodonarea motorie. Combinarea alcoolului cu marihuana prezintă riscuri deosebite.

Pe termen lung, riscul major în consumul de marihuana îl constituie deteriorarea respiraţiei. La fel ca şi tutunul, marihuana poate bloca eficienţa plămânilor. Există de asemenea dovezi conform căreia fumatul de marihuana deteriorează sistemul de apărare al plămânilor, expunându-i la riscuri crescute de dezvoltare a infecţiei. Deşi nu există o dovadă directă că fumatul de marihuana ar fi corelat cu cancerul de plămâni, totuşi, s-a constatat că reziduurile din fumat (ca şi tarul din fumatul tutunului) au produs tumori la animalele de experiment. Substanţele chimice cauzatoare de cancer, prin fumatul tutunului, sunt identificate la nivelele foarte ridicate prin fumatul de marihuana.

O altă preocupare serioasă în ceea ce priveşte consumul de marihuana pe termen lung, o constituie sistemul reproductiv. Numeroase studii au identificat nivele reduse de testosteron la bărbaţii fumători de marihuana, alături de alte două anormalităţi în spermă. Se consideră că aceste efecte sunt reversibile atunci când drogul este suprimat. La femei, consumul de marihuana a fost asociat cu întreruperea ciclului menstrual, cu sterilitate secundară.

O a treia preocupare faţă de consumul de marihuana este impactul asupra planului mental al individului. Chiar dacă gândirea delirantă, paranoia şi halucinaţiile au fost atribuite consumului de drog, este încă neclar dacă acesta generează aceste probleme sau accentuează o evidentă predispoziţie. De asemenea, s-a sugerat că consumul îndelungat de marihuana conduce la aplatizarea ambiţiei şi tonusului, pierderea motivaţiei, apatie, inactivitate, neglijenţă şi lipsa preocupării pentru viitor. Studiile nu au reuşit să evidenţieze conexiuni.

Cocaina

Cocaina este, după canabis, al doilea drog ilicit cel mai frecvent consumat în Europa, deși nivelurile de prevalență și tiparele de consum diferă considerabil de la o țară la alta. În Uniunea Europeană, sondajele indică faptul că aproape 2,3 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani (2,3 % din acest grup de vârstă) au consumat cocaină în ultimul an. În România, prevalența consumului în grupa de vârstă 15 – 34 de ani este de 0, 7% aferent sondajului realizat în 2019.

• Cocaina este, după canabis, al doilea drog ilicit cel mai frecvent consumat în Europa, deși nivelurile de prevalență și modelele de consum diferă considerabil de la o țară la alta (a se vedea tabloul de bord Prevalența consumului de cocaină în Europa, de mai jos). Cocaina este disponibilă, de obicei, sub două forme în Europa. Cea mai frecventă este cocaina sub formă de pulbere (forma de sare), iar mai rar este disponibilă cocaina crack, o formă de bază liberă a drogului care poate fi fumată.

Ce este și ce efecte produce consumul de cocaină.  Extrasă din plante de coca din America de Sud, cocaina este un stimulant strâns legat de cofeină, deşi este cu mult mai tare. La început, cocaina reduce apetitul şi induce sentimentul de bună dispoziţie, încredere şi vigilenţă, stări care durează 20-90 minute, funcţie de forma în care este luat drogul. Pe măsură ce efectele dispar, consumatorul trăieşte sentimente de anxietate care vor dura cel puţin câteva ore. Din punct de vedere medical, cocaina este utilizată ca anestezic local în anumite proceduri chirurgicale. Aceasta amorţeşte ţesutul, constrictă vasele sanguine, ajută la reducerea sângerării. În consumul recreaţional este inhalată (“snorted”) prin nări, injectată sau fumată. Consumatorii de cocaină inhalează pudra de drog, cunoscută drept coke, blow, toot sau foiţă.

Riscuri asociate consumului de cocaină. Majoritatea experţilor consideră că, crackul crează în mare măsură dependenţa, care poate surveni relativ la scurt timp după câteva încercări.
Cocaina este asociată problemelor cardiovasculare, inclusiv atac de cord şi aritmie, în probleme pulmonare şi în atacuri cerebrale.

Consumul regulat de cocaină poate conduce la toleranţă şi dependenţă şi, adesea este însoţită de anxietate crescută şi depresie, iluzii paranoide şi subnutriţie. În timp ce cocaina produce mai întâi performanţe sexuale ridicate, consumul îndelungat generează disfuncţii sexuale atât la bărbaţi cât şi la femei. Consumul prelungit de cocaină poate produce şi mai rău, tremor şi convulsii, ca rezultat al pierderii coordonării motorii. Inhalaţiile repetate de cocaină pot produce distrugerea mucoasei nazale şi, în cazuri mai rare, poate conduce la perforarea membranei dintre nări

Un alt pericol asociat cu cocaina şi cu alte droguri este legat de puritatea drogului. Consumatorii nu pot şti pe ce au dat teancul de bani. Analizele de laborator au identificat ca “ingrediente” în droguri, praf de sticlă, otravă pentru gândaci, cretă, etc.

• Cocaina  intră în Europa prin diverse canale, dar traficul de volume mari de cocaină prin porturile maritime europene în containere comerciale intermodale este considerat un factor semnificativ în ceea ce privește disponibilitatea ridicată a acestui drog observată în prezent. Traficul de cocaină pe această rută este, de asemenea, asociat cu niveluri tot mai ridicate ale infracționalității legate de droguri, inclusiv corupția personalului de-a lungul lanțurilor de aprovizionare, intimidarea și violența. La un nivel mai general, există preocupări legate de faptul că, în unele țări ale UE, concurența de pe piața cocainei, atât la nivelul comerțului cu ridicata, cât și la nivelul comerțului cu amănuntul, este în prezent un factor important al criminalității legate de droguri, inclusiv al violenței și omuciderilor legate de bande.
• În 2021, statele membre ale UE au confiscat o cantitate record de 303 tone de cocaină. Belgia, Țările de Jos și Spania continuă să fie țările care raportează cele mai mari volume de confiscări, ceea ce reflectă importanța acestor țări ca puncte de intrare pentru traficul de cocaină în Europa. În 2022, cantitatea de cocaină confiscată în Anvers, al doilea port maritim ca mărime din Europa, a crescut la 110 tone de la 91 de tone în 2021, volumele confiscate crescând anual începând cu 2016.
• Pe măsură ce măsurile de interdicție au fost intensificate la principalele puncte de intrare cunoscute pentru acest drog, se pare că, în prezent, grupurile de traficanți de cocaină vizează din ce în ce mai mult și porturile mai mici din alte țări ale UE și din țările care se învecinează cu Uniunea Europeană, care pot fi mai vulnerabile la activitățile de trafic de droguri. Acest lucru ar putea contribui la explicarea faptului că, în ciuda capturilor mari, puritatea cocainei la nivel de vânzare cu amănuntul rămâne ridicată în raport cu standardele istorice, iar prețul acesteia este stabil.
• În plus, există în prezent o industrie secundară de producție de cocaină bine dezvoltată în Europa, cu 34 de laboratoare de cocaină dezmembrate în 2021, o creștere față de anul precedent. Acestea includ locații de extracție secundară la scară largă și de fabricare a clorhidratului de cocaină și încă 14 locații de tăiere și ambalare. Existența acestor laboratoare este un indiciu al inovației în practicile de trafic în care cocaina poate fi încorporată cu alte materiale, creând provocări semnificative pentru detectarea acesteia în transporturile comerciale.
• Numărul istoric ridicat de confiscări de cocaină este un indicator al disponibilității sale pe scară largă și ridică semne de îngrijorare cu privire la faptul că acest lucru ar putea contribui la creșterea nivelurilor de consum și a efectelor nocive asociate. Cocaina este al doilea drog cel mai frecvent raportat, atât de către persoanele care intră pentru prima dată în tratament, cât și în datele disponibile privind prezentările de toxicitate acută a drogurilor la serviciile de urgență ale spitalelor santinelă. Serviciile europene de verificare a drogurilor, deși nu sunt reprezentative la nivel național, au raportat că cocaina a fost cea mai frecventă substanță pe care au depistat-o în 2021.
• Datele disponibile sugerează, de asemenea, că acest drog a fost implicat în aproximativ o cincime din decesele prin supradozaj în 2021. Deși nu este reprezentativă pentru populația generală, detectarea reziduurilor de cocaină în analiza apelor uzate a crescut în 37 din cele 65 de orașe cu date atât pentru 2022, cât și pentru 2021. Creșterea disponibilității pare, de asemenea, să fie asociată cu unele semne ale unei posibile difuzări a consumului de cocaină în grupuri mai marginalizate, cu injectarea de cocaină și utilizarea de cocaină crack raportate în unele țări. Se estimează că 7 500 de clienți au primit tratament pentru consumul de cocaină crack în 2021, iar această cifră pare să fie în creștere. Stimulanții, cum ar fi cocaina, sunt asociați cu o frecvență mai mare de injectare și au fost implicați în focare localizate de HIV în rândul persoanelor care își injectează droguri în unele părți ale Europei în ultimul deceniu.

Stimulenți sintetici. Amfetamina, metamfetamina și, mai recent, catinonele sintetice sunt toate stimulente sintetice ale sistemului nervos central disponibile pe piața drogurilor din Europa.

• Amfetaminele, cunoscute uneori ca pilule pentru curaj sunt droguri sintetice ce includ Benzedrină, Dexedrină.
  Amfetaminele au o oarecare legitimitate în consumul medical. Ele pot fi folosite în tratamentul stărilor extrem de rare denumite narcolepsie (o necesitate incontrolabilă de somn profund pentru scurte perioade de timp) şi pentru tratamentul hiperkinezic (supraactivitate necontrolată) la copii. În mod interesant, efectele amfetaminelor au caracter paradoxal la copiii hiperkinetici: ei se calmează în loc să fie excitaţi.
• Pe lângă cele folosite, unele amfetamine au fost combinate cu altele sau cu barbiturice ori cu tranchilizante, într-o varietate de produse solicitate pentru controlul greutăţii. Nu se recomandă folosirea amfetaminelor pentru suprimarea apetitului. După 2-4 săptămâni ele nu mai sunt eficiente iar riscurile sunt cu atât mai îngrijorătoare, multe persoane devenind astfel dependente de amfetamine.
• Mai recent, pe piaţa drogurilor au apărut noi forme de meta-amfetamine. Denumite, “ice”, “glass”, “freeze” sau “quartz”, ele seamănă cu bucăţi de zahăr candel şi sunt inhalate după ce au fost încălzite în pipă. Rezultatul imediat este euforia accentuată şi sentimentul de vigilenţă şi încredere dar, atenţie, sevrajul generează o depresie intensă, iritabilitate şi insomnie, ca efecte frecevente. De asemenea, au apărut efecte psihotice deosebit de serioase.

Ecstasy (MDMA)

Ecstasy (MDMA) este un drog sintetic înrudit din punct de vedere chimic cu amfetaminele, dar cu efecte oarecum diferite. În Europa, consumul de MDMA a fost asociat, în general, cu modele episodice de consum în contextul vieții de noapte și al divertismentului.

Denumirea științifică a acestei substanțe chimice este M.D.M.A. sau metilendioximetamfetamină. Este un drog din categoria amfetaminelor, care a fost utilizat inițial ca anorexiant (medicament care determină scăderea poftei de mâncare). Ecstasy a mai fost utilizat și ca medicament pentru pacienții cu probleme psihiatrice în cadrul terapiei de grup, dar și pentru facilitarea comunicării între parteneri, în cadrul ședințelor de consiliere maritală, în țări precum Elveția și Statele Unite ale Americii.

Ecstasy este unul dintre cele mai periculoase droguri care amenință tinerii din zilele noastre și este o substanță chimică sintetică care poate fi extrasă din uleiul esențial de sassafras. Este ușor de fabricat, iar efectele sale sunt asemănătoare cu cele ale amfetaminelor și halucinogenelor. De aceea, ea este distribuită masiv de către traficanți, mai ales la diferite reuniuni, fiind supranumită și „party drog” sau „drog de discotecă sau de concert”.

Sursa: emcdda.europa

Heroină și alte opiacee

• Opiaceele: opiu, morfina, heroina.
  Opiumul, substanţa fundamentală, originară din Asia mică, se extrage dintr-o specie de mac. Elementul activ este morfina. Heroina, un derivat al morfinei, este de două ori mai tare decât morfina. O variantă recentă a heroinei este “tango & cash”, formulă ce combină heroina cu un tranchilizant. Rezultă un efect periculos care a generat deja decese, încă din primele luni de la ieşirea pe piaţă.

Heroina rămâne opioidul ilicit cel mai frecvent utilizat în Europa și este, de asemenea, drogul responsabil pentru o mare parte din povara asupra sănătății atribuită consumului de droguri ilicite. Cu toate acestea, problema opioidelor în Europa a evoluat în ultimul deceniu în moduri care au implicații importante pentru modul în care răspundem la problemele din acest domeniu. Raportările despre consumul de heroină în România indică un consum scăzut spre zero.

• Indicatorii disponibili sugerează că, în 2021, consumul de heroină a rămas stabil în comparație cu anii precedenți. Se estimează că 0,33 % din populația UE, aproximativ 1 milion de persoane, a consumat opioide în 2021.

Sursa Foto:.emcdda.europa

Noi substanțe psihoactive. Piața noilor substanțe psihoactive este caracterizată de numărul mare de substanțe care au apărut în acest domeniu și de faptul că în fiecare an continuă să fie detectați noi compuși. Pe această pagină puteți găsi o prezentare generală a situației drogurilor pentru noile substanțe psihoactive în Europa, susținută de datele privind confiscările și de informațiile din Sistemul de alertă rapidă al UE privind substanțele detectate pentru prima dată în Europa. Printre noile substanțe menționate se numără canabinoidele sintetice, hexahidrocanabinolul, catinonele sintetice, noile opioide sintetice, opioidele benzimidazolice.

• Situația în România: Pe piața drogurilor din România și-a făcut apariția un opioid sintetic drog de mare risc, Fentanyl și Oxycodona, tot opioid sintetic. În Statele Unite este epidemie de Oxy și Fentanyl. Prietena autorului accidentului de la 2 Mai, Rebeca Lăzărescu, a declarat in filmulețul care a circulat pe net ca ei nu sunt toxicomani, ci oxicomani.
•  Fentanyl este un medicament analgezic puternic,cu un potențial letal foarte ridicat. Dependența se instalează rapid și are efecte dezastruoase asupra sănătății. Potrivit site ului Drog Enforcement Administration ( DEA), se consideră că în SUA există o veritabilă
  epidemie de Fentanyl,ceea ce a dus la numeroase decese în rândul populației.

Alte droguri. Pe lângă substanțele mai bine cunoscute disponibile pe piețele de droguri ilicite, în Europa se utilizează o serie de alte substanțe cu proprietăți halucinogene, anestezice, disociative sau depresive: acestea includ LSD, ciupercile halucinogene, ketamina, GHB și protoxidul de azot.

• LSD-ul (“acid”), un halucinogen binecunoscut a fost dezvoltat la finele lui 1940. Pe lângă LSD, acest grup de droguri include o varietate de substanţe, unele, derivate din plante naturale iar altele create în laborator. Printre acestea se află PCP (un tranchilizant pentru animale), mescalina (derivat din cactusul peyote), psilocybin (derivat din ciuperci) şi alte substanţe cunoscute după abreviaţiile denumirilor chimice.
• Niciunul dintre aceste droguri nu generează dependenţă fizică şi apare o mică dependenţă psihică iar toleranţa se dezvoltă doar la un consum frecvent. Pericolul real al halucinogenelor survine din efectele nepredictibile din timpul consumului şi mai rar, la mult timp după aceasta.

Notă: G4Media.ro a utilizat în documentarea acestui material mai multe surse și rapoarte din surse deschise, între care European Drug Report 2023: Trends and Developments.