Lumea se confruntă cu o nouă cursă a înarmării nucleare, atenţionează Institutul Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm

Principalele state dotate cu arme nucleare au continuat să îşi modernizeze arsenalele anul trecut, deschizând calea către o nouă cursă a înarmărilor nucleare, a avertizat Institutul Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) într-un raport publicat luni, citat deagenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Puterile nucleare, în special Statele Unite şi Rusia, care reprezintă aproximativ 90% din arsenalele globale, s-au angajat în „modernizarea armelor existente şi adăugarea de versiuni noi”, a notat SIPRI într-un comunicat.

De la sfârşitul războiului rece, focoasele nucleare mai vechi au fost, în general, demontate mai rapid decât au fost desfăşurate altele noi, ceea ce a dus la o scădere a numărului total de focoase nucleare.

Această tendinţă riscă însă să se inverseze în următorii ani.

„Ceea ce vedem astăzi, în primul rând, este că numărul focoaselor nucleare operaţionale începe să crească”, a declarat pentru AFP Dan Smith, directorul SIPRI.

Acest lucru este valabil în special pentru China, care, conform estimărilor institutului, deţine circa 600 de focoase nucleare, după ce a adăugat 100 de focoase noi în fiecare an în 2023 şi 2024.

„China îşi măreşte constant forţa nucleară”, a observat Smith, adăugând că „este posibil să ajungă la 1.000 de focoase în termen de şapte sau opt ani”.

Deşi această cifră este încă departe de arsenalele rus şi american, ar face din China „un jucător mult mai important”, a subliniat el.

Lumea se confruntă cu noi ameninţări „într-un moment deosebit de periculos şi volatil” în plan geopolitic, a conchis Smith. „Vedem semnele timpurii ale unei noi curse a înarmărilor nucleare”.

Programe extinse

SIPRI a identificat un total de 12.241 de focoase până în ianuarie 2025, inclusiv 9.614 stocate în vederea unei utilizări potenţiale.

Rusia şi Statele Unite au „programe extinse de modernizare şi înlocuire a focoaselor nucleare”, se arată în raport.

Regatul Unit nu şi-ar fi mărit numărul de focoase în 2024, dar având în vedere decizia ţării din 2021 de a-şi creşte limita de focoase de la 225 la 260, este probabil ca acest număr să crească în viitor, menţionează institutul.

Similar, în timp ce arsenalul Franţei ar fi rămas stabil la aproximativ 290 de focoase, „programul său de modernizare nucleară a progresat în cursul anului 2024”.

În ce le priveşte, atât India, cât şi Pakistanul „au continuat să dezvolte noi tipuri de sisteme de lansare a armelor nucleare în 2024”.

Până la începutul anului 2025, India avea un „stoc în creştere” de aproximativ 180 de arme nucleare, în timp ce arsenalul Pakistanului a rămas stabil la circa 170 de focoase.

Cel mai rău scenariu posibil

Programul de arme nucleare al Coreei de Nord rămâne „în centrul strategiei sale de securitate naţională”, potrivit raportului. SIPRI estimează că arsenalul său numără în jur de 50 de focoase nucleare şi consideră că ţara are „suficient material fisionabil pentru a ajunge la un total de până la 90 de focoase nucleare”.

Israelul, care nu recunoaşte că deţine arme nucleare, îşi modernizează de asemenea, se pare, arsenalul, despre care SIPRI estimează că la începutul anului conţinea aproximativ 90 de focoase nucleare.

Cursa iminentă a înarmărilor nucleare nu se rezumă doar la „numărul de focoase”, precizează Smith.

„Este o cursă a înarmărilor extrem de tehnologică” şi va avea loc atât „în spaţiu, cât şi în spaţiul cibernetic”, deoarece programele de control şi ghidare a armelor nucleare vor constitui un domeniu de concurenţă, adaugă expertul.

Dezvoltarea rapidă a inteligenţei artificiale va juca probabil şi aici un rol, iniţial complementar factorului uman.

„Următorul pas ar fi trecerea la automatizarea completă. Acesta este un pas care nu ar trebui făcut niciodată”, a subliniat Smith. „Dacă perspectivele noastre de a scăpa de pericolul unui război nuclear ar fi lăsate în mâinile inteligenţei artificiale, cred că am fi aproape de cele mai pesimiste scenarii”.