VIDEO Dan Tăpălagă, discurs în Parlamentul European despre libertatea de exprimare: ”Micii satrapi orientali, autocrații, inamicii democrației din UE, pierd în cele din urmă bătălia cu propriii cetățeni”

Dan Tăpălagă, fondator al G4Media.ro și jurnalist cu 24 de ani de experiență, a vorbit miercuri în Comisia LIBE a Parlamentului European despre libertatea de exprimare, independența presei din România și protecția jurnaliștilor de investigație. Dan Tăpălagă a susținut un discurs în cadrul unei dezbateri la care au mai participat președintele Comisiei LIBE, comisarul pentru Drepturile Omului din Consiliul Europei și jurnalistul maghiar de investigații, Peter Erdelyi.

Citește mai jos discursul integral al lui Dan Tăpălagă:

O experiență românească

Totul a început în urmă cu aproape trei ani.

Din decembrie 2016 până în mai 2019, când a fost condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare, Liviu Dragnea a condus România de facto, în stilul lui Viktor Orban. A exercitat puterea ca un Orban sau Erdogan mai mic, dar nu mai puțin agresiv.

Când a câștigat alegerile în urmă cu trei ani, liderul PSD avea deja o condamnare penală definitivă cu suspendare pentru furt de voturi. Legea românească interzice unui condamnat să ocupe funcția de prim- ministru.

În consecință, Dragnea nu putea să conducă România direct, ca Orban în Ungaria sau Erdogan în Turcia, ci prin interpuși, cu ajutorul unor premieri-marionetă, dați jos când refuzau să meargă prea departe în lupta lui cu justiția. A schimbat trei premieri în trei ani.

Odată ajuns la putere, prioritatea-zero a lui Liviu Dragnea a fost să scape de al doilea dosar penal, în care era acuzat de angajări fictive. Știa că riscă o condamnare cu executare, dat fiind că mai avea deja una.

Astăzi Dragnea este la închisoare.

Dar cât a fost liber, a făcut totul pentru a încerca să scape de justiție. A încercat să distrugă instituții întregi, să preia controlul asupra magistraților, a încercat să reducă la tăcere ziariști, ONG-uri, adversari politici. A vânat vocile critice care i-au dezvăluit abuzul de putere sau i-au investigat afacerile, amenințându-i libertatea.

S-a luptat cu toți cei care au refuzat să asiste pasiv cum un om aruncă în aer inclusiv relațiile cu partenerii externi, cu UE și cu Statele Unite, pentru a scăpa de închisoare.

A pus democrația și parcursul european al României în cel mai mare pericol din ultimii 30 de ani de după căderea comunismului. Ce l-a oprit, totuși, din opera de distrugere metodică a unei țări?

S-a împiedicat de o mână de ziariști, de câțiva magistrați și funcționari curajoși, dar mai ales de reacția străzii. A fost oprit, democratic, prin vot și de justiție.

Voi relata în cele ce urmează câteva episoade. Toate sunt experiențe personale, directe. Tot ce veți auzi se bazează pe fapte, pe evenimente și pe declarații publice verificabile.

La începutul lunii ianuarie 2017, o sursă de încredere m-a avertizat că Guvernul proaspăt instalat vrea să dezincrimineze prin ordonanță de urgență o serie de fapte penale cu scopul evident de a-l scăpa pe Dragnea de dosarul penal.

Publicația la care lucram pe atunci, Hotnews.ro a scris despre intenția Guvernului și a explicat cum îl ajută pe Dragnea modificarea Codului Penal în regim de urgență.

Dezvălurile HotNews.ro, preluate și de alte publicații și televiziuni, au scos atunci în stradă mii de oameni. Săptămâni întregi, zeci de mii de români au protestat în piața din fața Guvernului.

Speriat de amploarea manifestațiilor din București și din alte orașe, cele mai mari proteste de după 1989, Guvernul condus din umbră de Dragnea s-a văzut nevoit să anuleze ordonanța de urgență.

Alt episod acum. După câteva luni, în mai 2017, am publicat o serie de anchete despre o insulă la Dunăre, Belina, care a ajuns în cele din urmă la familia Dragnea. Insula devenise locul preferat de pescuit și relaxare a fostului lider PSD.

Micul paradis aflat în sudul României, la Dunăre, trecuse de la stat în domeniul privat printr-o hotărâre de guvern. L-a ajutat în acest demers Rovana Plumb. A fost propusă ulterior pentru funcția de comisar european de către premierul marionetă al domnului Dragnea, Viorica Dăncilă.

Gândiți-vă puțin. Un politician fură cu ajutorul guvernului o bucată din Dunăre, taie o felie din țara lui, decupează o insulă numai pentru el! Toate astea se întâmplă într-o țară UE.

Procurorii au deschis o anchetă după publicarea investigației, însă doamna Plumb nu a putut fi anchetată. Colegii săi de partid au votat în Parlament împotriva ridicării imunității.

Candidatura doamnei Plumb la funcția de comisar a fost între timp respinsă după audierile în Parlamentul European, inclusiv din cauza problemelor de integritate ridicate de afacerea Belina, dar nu numai.

În paralel cu dezvălurile despre insula de pe Dunăre pe care familia Dragnea și-a făcut-o cadou, colegii de la Rise Project au scris în 2017 despre vacanțele de lux pe care liderul PSD, partid pretins de stânga, le efectua în Brazilia, la Fortaleza.

O lună mai târziu, în iunie 2017, autoritățile fiscale au descins în cele două redacții, într-o evidentă tentativă de a intimida Hotnews.ro și Rise Project. Controlul fiscal a durat șase luni. Puterea a hărțuit două redacții mici timp de șase luni pentru că au îndrăznit să scrie despre Big Boss.

Am continuat să publicăm în tot acest timp anchete despre afacerile celui care conducea deja România cu o mână de fier și încerca să distrugă justiția modificând Codurile Penale prin ordonanță de urgență.

Au urmat alte anchete și noi dezvăluiri despre afaceri la un nivel mult mai mare, care depășește granițele României.

În februarie 2018, am dezvăluit într-o nouă investigație publicată pe HotNews.ro detaliile unui acord secret semnat între o companie deținută de unul dintre fundraiserii de top ai președintelui american, Donald Trump, și o companie de stat din România specializată în producția de armament și tehnică militară.

Acordul era un pas important în vederea obținerii unui contract militar în Romînia în valoare de peste 200 de milioane de dolari de către omul lui Trump.

Compania americană nu era totuși una oarecare. Proprietarul ei, Elliot Broidy, era unul și același cu cel care îl invitase pe Liviu Dragnea la ceremonia de investire a președintelui american Donald Trump în ianuarie 2017.

Broidy este anchetat azi de procurori atât în Statele Unite, cât și în România, fiind suspectat că a încercat să-și folosească influența avută pe lângă președintele Trump pentru a-și extinde afacerile în România.

Pe scurt, Dragnea încerca să-și facă aliați puternici la Washington, să-și cumpere indulgențe, sperând că salvarea lui va veni de peste ocean. Pentru a a se salva, era dispus să plătească oricât. Dar NU din banii lui.

Acestă investigație despre lobbyst-ul lui Trump, așa numita afacere Circinus, după numele companiei americane, a fost și printre ultimele publicate la HotNews.ro. Elliot Broidy a amenințat redacția prin avocații lui cu un proces costisitor la Londra. Eu însumi am fost notificat că a început un proces într-o țară în care costurile apărării sunt foarte mari.

După mai bine de 12 ani la conducerea editorială a HotNews.ro, am decis împreună cu redactorul-șef, Cristian Pantazi, că nu este bine să mai expunem o redacție întreagă, persecutată deja de fiscul domnului Dragnea.

În martie 2018, ne-am lansat propriul site, G4Media.ro.

Ne-am bazat de la bun început pe donațiile cititorilor și pe finanțări independente. Fără ajutorul cititorilor, care continuă și azi să susțină puternic G4Media.ro, nu am fi reușit și nu am putea continua.

În aprilie 2018, G4Media.ro a publicat detalii despre intenția Guvernului condus din umbră de Liviu Dragnea a adopta un memorandum prin care România susținea mutarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.

A fost singurul guvern din UE care a susținut politica Statelor Unite în ce privește recunoașterea Ierusalimului drept capitala Israelului. Memorandumul n-a mai fost adoptat nici în ziua de azi, după opoziția președintelui Klaus Iohannis.

Alt episod are loc pe data de 9 mai, Ziua Europei. La o recepție oficială, am refuzat să-i întind mâna lui Liviu Dragnea, care venise jovial să mă salute, ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat.

De data asta nu ne dăm mâna, i-am spus. De ce, a întrebat. După ce i-am explicat care sunt cele două motive care mă determină să nu-i strâng mâna, a răspuns pe un ton care suna din nou a amenințare: Bine, atunci nu ne-o dăm până la capăt.

Pe peste câteva zile, Liviu Dragnea a cerut public să fiu anchetat de procurori, pe motiv că memorandumul Guvernului privind mutarea ambasadei era clasificat și că el însuși ar fi aflat din presă de existența lui.

În ziua respectivă, după amenințarea liderului atotputernic, donațiile au crescut semnificativ pe G4Media.ro. Am simțit atunci cum cititorii au făcut din nou scut în jurul nostru.

În toată vara lui 2018, Guvernul a tot încercat să adopte ordonanța de urgență salvatoare pentru Dragnea, prin care căuta să modifice Codurile Penale. Problema rămăsese nerezolvată. Ceasul ticăia tot mai repede.

De fiecare dată când se pregătea de adoptare, sursele G4Media.ro au avut grija să-și facă datoria. Lor le datorăm azi multe.

Sub presiunea constantă a opiniei publice și a sub o puternică presiune externă, exercitată inclusiv de Parlamentul European și de Comsia Europeană, Guvernul a dat mereu înapoi.

Liviu Dragnea și partidul său au reușit touși să modifice în Parlament legile justiției, Codurile Penale și de Procedură Penală. Au mai reușit să o schimbe din funcție pe Laura Codruta Kovesi, fosta șefă a procurorilor anticorupție.

Astăzi, Kovesi a fost aleasă în funcția de șef al Parchetului European, în ciuda faptului că propriul guvern nu a susținut-o.

O secție specială de anchetare a infracțiunilor comise de magistrați, înființată după modificarea legilor justiției, a încercat să-i compromită șansele de a ocupa funcția de șef al Parchetului European.

Secția specială a deschis împotriva Laurei Codruța Kovesi o anchetă penală în plin proces de recrutare la șefia Parchetului European.

Și acum, un episod dramatic pentru democrația românească. În data de 10 august 2018, guvernul PSD a recurs la violență împotriva participanților pașnici la un miting organizat la București de diaspora românească în semn de susținere a justiției, statului de drept și orientării pro-europene a României.

În fine, încă un atac la libertatea presei. În noiembrie 2018, colegii de la Rise Project au publicat o serie de documente despre afacerile companiei de casă a liderului PSD, care l-a plimbat pe Liviu Dragnea în vacanțele de lux în Brazilia.

A doua zi, Autoritatea Pentru Protecția Datelor Personale a cerut redacției acces la sistemele informatice, adică acces la sursele jurnalistice, amenințând redacția cu o amendă-record, în valoare de 20 de milioane de lei. Un alt abuz, comis în numele respectării noilor reguli GDPR.

În realitate, a fost o nouă tentativă de intimidare, la fel de grosolană ca ancheta fiscului.

Toate aceste acțiuni și multe altele au așezat România alături de Ungaria și Polonia, în rândul regimurilor iliberale, cu derapaje grave de la respectarea valorilor europene.

Cetățenii României și-au luat însă revanșa la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai 2019. PSD a fost drastic sancționat la vot. A doua zi, pe 27 mai, Înalta Curte l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare.

Aceste orori împotriva presei, asaltul continuu la adresa justiției și statului de drept s-au întâmplat într-o țară membră UE, fără ca Bruxelles-ul să dispună de prea multe pârghii de intervenție.

Situația nu stă mai bine nici în Ungaria lui Victor Orban, care a transformat presa într-un mare trust privat, nici în Bulgaria sau în Polonia.

Azi situația politică din România s-a schimbat radical. Guvernul PSD a căzut în urma unei moțiuni de cenzură depusă de opoziție. Viorica Dăncilă, ultima marionetă a lui Dragnea a plecat. La București s-a instalat luni după-amiaza un nou guvern.

Pe noul premier îl cheamă, o să râdeți, Orban, Ludovic Orban. Să sperăm că nu va dori să-l imite vreodată pe Viktor.

Nu știu ce poate să facă Parlamentul European pentru a susține presa independentă și libertatea de exprimare, dar știu bine ce ar putea să NU facă. Ar putea de pildă să NU mai pună în mâna politicienilor legi pe care aceștia le pot folosi oricând pentru a limita libertatea de exprimare.

GDPR e doar un exemplu de reglementare inutilă, care nu protejează cetățenii mai mult decât înainte, dar cu siguranță complică teribil viața jurnaliștilor independenți, micile redacții fără prea multe resurse la îndemână.

Parlamentul și Comisia ar putea gândi mai mult atunci când cedează lobby-ului marilor trusturi de presă în războiul cu giganții internetului, sacrificând tocmai presa independentă.

Cer Parlamentului European să acționeze cu toate pârghiile de care dispune pentru a proteja jurnaliștii independenți, mai vulnerabili decât cei înregimentați în trusturi mari de presă.

Libertatea presei nu este nicăieri un bun câștigat pentru totdeauna, în nicio țară. Până și Australia a ajuns să se plângă, de curând, de cenzură.

Trebuie să ne batem pentru libertate în fiecare zi. Noi nu ne permitem luxul de a obosi nici măcar puțin. Iar ceilalți, inamicii libertății, muncesc și ei din greu, după cum am văzut. Ceilalți-am învățat asta în ultimii ani ceva mai dificili – ceilalți nu obosesc niciodată.

Unde este, totuși, vestea bună? Micii satrapi orientali, autocrații, inamicii democrației din UE, care își construiesc baza de putere numai pe propagandă și minciună, pierd în cele din urmă bătălia cu propriii cetățeni.

La un moment dat, adevărul îi ajunge din urmă, cel târziu la vot.

Acum câteva zile, pe 28 octombrie, a fost ziua lui de naștere. Nu a dorit să și-o petreacă în închisoare. A cerut o permisie de o zi. Sfintele surse jurnalistice au funcționat din nou.

G4Media.ro a dezvăluit că o comisie i-a aprobat cererea după numai cinci luni de detenție, în timp ce alți deținuți trebuie să aștepte cel puțin an până la prima permisie.

Cu puțin regret trebuie să recunosc că, de data asta, n-a contat. Omul nostru a reușit să sară din nou peste rând, iar pentru o zi a fost din nou liber.

Mulțumesc în final celor care susțin în orice fel jurnalismul independent și de calitate. Azi, după mai puțin de doi ani de la lansare, G4Media înregistrează peste 150 de mii de cititori unici pe zi și peste 10 milioane de afișări pe lună.

Acest text este dedicat colegilor jurnaliști de investigații Jan Kuciak din Slovacia și Daphne Caruana Galizia din Malta. Ei au riscat infinit mai mult decât noi și au plătit cu viața pentru curajul lor de a lupta împotriva corupției politice.

Avem cu toții o datorie față de sacrificiul lor. Ei ne-au arătat că pentru adevăr și libertate merită să te lupți până la capăt.

Iar noi, jurnaliștii liberi și voi, cei de aici, mandatați printr-un vot de cetățenii Europei să le apărați drepturile, NU AVEM VOIE să uităm că în Europa mor jurnaliști pentru adevăr!

Nu avem voie nici să uităm, nici să tăcem! Nu avem voie să facem niciun pas înapoi!

Azi, mă bucur că măcar atât am putut face ca jurnalist pentru meseria mea, pentru cititorii mei și pentru țara mea: Nu am dat mâna cu unul ca Dragnea.

Până la capăt.

Vă mulțumesc pentru atenție!