Ludovic Orban: Pensiile vor crește, dar cu cât permite economia / Măsurile anunțate de premier pentru sprijinirea companiilor/ Ne confruntăm și cu alt adversar: populismul PSD

Premierul Ludovic Orban a declarat, sâmbătă seara, la România TV, că pensiile vor crește, dar vor crește cu cât permite economia. Orban a evitat să spună dacă punctul de pensie va crește din septembrie cu 10 sau cu 40 de procente, așa cum prevede legea votată de PSD. Orban a anunțat o serie de măsuri pentru sprijinirea companiilor.

”Vom susține o parte din salariu de până în 41, 5% din salariu. Vom susține 25% din salariu pentru angajații în cătuarea unui loc de muncă. Vom asigura salariul integral din acele companii care nu își pot ține angajații la lucru opt ore pe zi  cinci zile, și vom suporta salariul angajatului în perioada în  care anagajatorul nu are nevoie de serviciile angajatului respectiv (kurzarbeit)”, a declarat Orban.

Premierul a criticat ”populismul PSD”, acuzând majoritatea parlamentară că dublează măsurile anunțate de guvern, ceea ce determină adoptarea unor acte normative pentru care nu există resurse financiare.

Emisiunea s-a încheiat

Cele mai relevante declarații ale premierului Ludovic Orban

Pensiile vor crește, cu cât vor crește pensiile depinde de starea economiei și de capacitatea efectivă de a plăti pensiile.

Sustenabilitatea sistemului de pensii este fundamentală, vrem să oferim garanția ficărui pensionar de a primi pensia pe care o merită.

Se va da 10 la suta sau 40 la sută?

La șase luni va trebui prezentat un raport privind situația economică și bugetară. Vom face prognozele de evoluție a economiei românești, la baza deciziei pe care o vom lua va sta realitatea economică. Repet, pensiile vor crește dar cu cât permite economia. Cu cât economia merge mai bine, pensiile vor crește cu un procent mai mare.

În ce situație suntem acum cu economia?

Toate economiile europene și a României au suferit de pe urma epidiemiei. Avem o scădere economică semnificativă. Ne dorim ca recuperarea să fie cât mai rapidă.

Investiții, investiții, investiții. Învestiții în infrastructura de transport, de sănătate, energetică, educațională, de comunicații, de agricultură, în rețelele de iriganii ca să putem crește suprafața irigabilă a României. Este cea mai importantă măsură pe care vrem să o utilizăm. Pentru o lungă perioadă, creșterea a fost bazată pe creștea consumului, pe o creștere artificială, care nu a avut în spate o creștere a producției, a investițiilor, a producitivății. Ne dorim o schimbare a modelului de creștere economică, să fie o creștere economică durabilă care să nu ducă la inflație și la dezechilibre economice.

Pregătim un set de măsuri extrem de amplu pentru recuperarea economiei în termen de cât mai scurt.

Vom mobiliza peste 2 miliarde de euro, bani care vor fi folosiți pentru granturi către întreprinderile mici și mijlocii, fie pentru investiții, fie pentru capitalul necesar pentru repornirea activității, în acele domenii cu restricții puternice.

Un pachet este pentru investiții între 200 de mii și 1 milion de euro. Vom aloca fonduri europene semnificative companiilor care absorb forță de muncă.

Punem la punct mai multe mecansime de garantare a creditelor comerciale, un mecansim de reasigurare a creditului furnizor, a creditului între companii, pentru a menține fluiditatea fluxurilor financiare.

Pregătim un pachet de măsuri active de ocupare a forței de muncă, vom susține companiile care readuc la lucru persoanele care au fost în șomaj tehnic. Vom susține o parte din salariu de până în 41, 5% din salariu. Vom susține 25% din salariu pentru angajații în cătuarea unui loc de muncă.

Vom asigura salariul integral din acele companii care nu își pot ține angajații la lucru opt ore pe zi  cinci zile, și vom suporta salariul angajatului în perioada în  care anagajatorul nu are nevoie de serviciile angajatului respectiv (kurzarbeit).

Pregătim un fond de investiții de susținere a companiilor în domenii cu potențial de dezvoltare economică pentru România, vom utiliza pârghia ajutorului de stat pentru investiții greenfield.

Ce veți face pentru românii care s-au întors în țară?

Dezvoltăm economia, creăm locuri de muncă. Avem un plan de investiții fără precedent în infrastructura de transport, energetică, de sănătate. Pe domeniul infrastructurii de transport planul nostru prevede 40 de miliarde de euro în următurii zece ani. În domeniul energetic vor fi 15 – 18 miliarde de euro.

Pentru cele trei spitale s-a semnat deja contractul de finanțare cu Comisia Europeană.

Subiectul principal l-a constituit analizarea situației economice, am discutat despre planul de măsuri  pe care îl pune la punct guvernul, măsurile pe care le ia Banca Națională și armonizarea măsurilor cu Guvernul.

Vom vedea cu atenție motivația CCR (tăierea pensiilor speciale) și vom reveni cu o modificare legislativă care să țină cont de CCR dar să readucă pensiile la un nivel cât mai apropiat de principiul contributivității.

În mod normal judecătorii CCR ar fi trebuit să se recuze. Nu poate cineva, parlamentar sau oameni care au lucrat în justiție, cred că sunt doi dintre ei car au dublă pensie speciale, aceștia sunt cei care au decis neconstituționalitatea actului normativ.

Vom căuta o soluție care să țină cont de decizia CCR dar să și caute să facă dreptate printre pensionari.

Ar fi o soluție impozitarea acestor pensii?

E și asta o soluție, deși atunci când impozitezi, impozitezi un venit. Nu poți impozita un venit din pensie, dar nu și pe cel din dividente, din chirii sau din salariu. Suntem susținătorii cotei unice de impozitare. Orice cedare poate avea consecințe economice negative. Dar ne gândim și la impozitarea suplimetară dacă nu găsim altă soluție.

Vor crește impozitele?

Nu vom crește impozitele și nici contribuțiile. Am moștenit o situație extrem de dificilă. Situația s-a complicat și mai mult de situația economică provocată de epidemie.

Ne confruntăm și cu un alt adversar, populismul promovat sistematic de majoritatea parlamentară a PSD. Duce la dublarea tuturor măsurilor, determină adoptarea unor acte normative pentru care nu există resurse financiare.

Populismul sufocă efectiv economia românească. Dezvoltarea economică se bazează pe inovare, pe asumarea de riscuri, pe investiții, pe susținerea celor care au inițiativă. Nu se poate la nesfârșit dintr-un buget secătuit să continui să storci acest buget, să generezi cheltuieli care vor provoca dezechilibre. Drumul spre iad e pavat cu bune intenții.

Vă dau numai câteva exemple. Noi am adoptat OUG în care am dat posibilitatea companiilor să amâne plata ratelor o perioadă de până la 9 luni. România este țara în care a fost adoptată măsura cu cea mai mare adresabilitate, cea mai generoasă. Cu toate astea a venit Parlamentul și a zis nu e bine, nu e suficient. A încercat să-i includă pe răi platnici. Nu poți genera o asemenea suspendare pentru cei care nu și-au plătit ratele înaintea epidemiei.

Acum au dat o lege prin care e pus ANAF să facă plăți pentru chiri, fiind scutiți anumiți beneficiari peste cei scutiți de guvern. De unde să faci față? Trebuie să se uite la buget să vadă ce eforturi facem să creștem gradul de colectare.

Nu poți să generezi cheltuieli în condițiile în care nu ai venituri. Și așa deficitul este mare, nu cred că putem evita un deficit de 6 – 7 procente. Parlamentul parcă vrea să aducă deliberat România în situația să nu mai facă față plăților.

Ne permitem dublarea alocațiilor?

Noi am prorogat termenul de intrare în vigoare. Impactul este de 7, 3 miliarde suplimentare. O să încercăm să mărim cât ne permite. Și aici a fost o hotărâre a Parlamentului superpopulistă. Nu se poate dubla de două ori într-un an. A fost  o majorare propusă de PNL, a venit PSD și a mai dublat o dată alocațiile. Nu poți genera astfel de decizii fără un fundament. Noi am avut la bază un argument, timp de patru ani nu au fost crescute alocațiile de guvernul PSD. Până în 2019 în martie nu crescuseră deloc alocațiile. Dar după ce s-au dublat să vii să mai dublezi o dată,  nu are fundament economic.

România se află într-un risc major din cauza înapoierii infrastructurii. Nu poți să măreși și pensii, și alocații și ajutoare sociale, să dai profesorilor nu știu câte salarii când se angajează, ca să nu mai vorbesc de alte aberații promovate de PSD.

Despre organizarea alegerilor

După evaluările făcute de epidemiologi, cel mai probabil în iulie august vom avea o reducere foarte mare a numărului de cazuri, dacă respectăm regulile și văd că românii sunt serioși. A scăzut numărul de îmbolnăviri sub 200. Pentru a face o campanie, ai nevoie ca nivelul epidemiei să fie foarte scăzut și de o perioadă de timp pentru campanie.

Cel mai bun moment pentru locale ar fi sfârșitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Estimările privind valul al doilea este 15 octombrie – 1 noiembrie. Cam asta este pentru locale.

În ce privește alegerile parlamentare ele trebuie organizate în 6 decembrie cel mai devreme, trebuie pus în legătură cu finalul mandatului actualului Parlament. Cea mai probabilă dată este 6 decembrie pentru parlamentare. Trebuie să vedem cât de puternică este epidemia și dacă va permite organizarea unei campanii.

Va fi remaniere?

O minciună gogonată. E a nu știu câta știre falsă lansată în special de un site de știri, nu-i pronunț numele. Rog reprezentanții media să mă sune. Pe cei care sunt jurnaliști, pe cei care vor să dezinformeze le spun de pe acuma, nu mai dați știri false, că va trebui să iau măsuri împotriva fake news urile promovate de unul , două site-uri de știri.

Au fost și greșeli?

Nu există om fără de greșeală. Important e să recunoaștem, să le corectăm cât mai repede.De exemplu, a fost situația aglomerării de la Cluj, cu plecarea muncitorilor în Germania. Puțină lume a arătat ce s-a întâmplat a doua zi. Practic parcarea înțesată cu o zi înainte, oamenii au fost puși la distanța fizică de protecție sanitară, toți au avut măști, tocmai datorită măsurilor dispuse de ministrul transporturilor, de prefectul de Cluj.

Am văzut că e o întreagă propagandă, că noi vindem muncitori în alte țări. Le spun celor din PSD care lansează aceste enormități că cei mai mulți dintre cei care au plecat la  muncă în Germania, Austria se reîntorc la muncile sezoniere la care au fost cu șase, cinci ani în urmă când erau ei la guvernare.

Este un lucru firesc, România este țară a UE, orice cetățean este liber în măsura în care consideră că găsește un loc de muncă în altă țară UE să lucreze în țara respectivă. Mulți dintre ei s-a dus a nu știu câta oară în Germania.

Venitul unui muncitor la fermele de sparanghel este de până la 2000 de euro, care este relativ mare. Eu cred că toate aceste subiecte trebuie abordate cu  responsabilitate din perspectivă europeană.

Este o problemă cu partea ungară la frontieră?

S-au cumulat mai mulți factori. Ca urmare a deciziei din tracerea de la starea de urgență la alertă nu mai introducem în carantină. Foarte mulți români nu s-au întors în starea de urgență. A crescut foarte mult numărul persoanelor care au decis să revină în țară.

Numărul de puncte de frontieră deschise este rezultatul între partea română și partea maghiare și apoi decizia autorităților maghiare de a nu permite tranzitul Ungariei 24 de ore din 24. permit  numai între anumite ore, se acumulează cozi, iar când le dau drumul ei vin simultan, nu vin împărțiți.

Am luat măsuri, am deschis Nădlac 2, care era numai pentru camioane. Am mărit numărul de reprezentanți ai poliției de frontieră. Am mărit numărul de polițiști de frontieră, imediat după asta domnul ministru Vela s-a deplasat în Ungaria. Mărirea de puncte de frontieră a fost acceptată. Pot să vină pe la Petea, pe la Valea lui Mihai, pe la Vărșand.