Live Ilie Bolojan, la TVR: Nu voi permite cât sunt premier să facem un buget pe premise nerealiste / Săptămâna viitoare ar trebui să trimitem bugetul în Parlament / Eu nu voi fi niciodată un populist, ca în coaliție să vorbesc ceva, apoi să spun altceva / Dacă nu vom livra acum, în 2028 vom discuta de alt vot, asta dacă vom mai dialoga

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Premierul Ilie Bolojan a vorbit marți seara, într-un interviu acordat TVR, despre reforma în administrație, bugetul României pe anul 2026 care ar trebui trimis în Parlament săptămâna viitoare, dar și despre relația din coaliție și populism.

Interviul a avut loc în contextul în care coaliția a convenit, luni, reforma administrației și pachetul de relansare. Cele două ar urma să fie adoptate joi, prin ordonanțe de urgență, conform informațiilor G4Media. Reforma administrației a născut unele dintre cele mai mari divergențe în coaliție, cu critici acide venite în special din partea liderilor și primarilor PSD, care l-au atacat constant pe Ilie Bolojan. De precizat este că excepțiile propuse de PSD la reforma administrației centrale din ședința de luni au fost acceptate de coaliție.

• G4Media vă prezintă live cele mai importante declarații ale premierului Ilie Bolojan:

– Nu e vorba de acord de pace, suntem în fața unor decizii pe care trebuie să le punem în practică.

– Cea mai importantă e să avem un buget realistic, până la finalul săptămânii viitoare să finalizăm discuțiile de alocări, investiții, alte lucruri care țin de buget.

– Din motive de calendar vom adopta pachetul de administrație și relansare economică la începutul săptămânii viitoare

– Nu putem acum pentru că e nevoie de CES, să fie parcursă integral procedura, necesită 2-3 zile în plus.

Q: E nevoie de armonizări în coaliție? Părea că lucrurile s-au calmat și ieri s-a convenit că se merge prin OUG pentru adoptarea legislației, reforma administrației și măsuri de relansare, dar au apărut critici, miniștri care au zis că nu vor aplica măsuri etc. Mai e nevoie de armonizare?

A: Nu mai este nevoie de armonizare pe ce s-a convenit, a fost o discuție destul de lungă închisă astăzi. E adevărat că ieri au fost luate în calcul și alte aspecte care țin de realizarea unor economii la cheltuielile de bază, ca să existe spații fiscale pentru a susține investițiile anul acesta. Inclusiv discuții de norma de hrană (pentru militari, n.red.) a fost doar o discuție de analiză. Au fost discutate la propunerea Ministerului de Finanțe, au fost ipoteze de lucru. Nu e vorba de tăieri, ci audit de personal, unde există posibilitate de reduceri, unde personalul e supradimensionat, e normal să faci aceste reduceri, pentru că ele cresc an de an.

Q: Vorbim de reducerea cu 10% a cheltuielilor?

A: E vorba de reducerea cheltuielilor salariale ca să avem efect. Prin grilele care țin cont de numărul de locuitori ai fiecărei administrații, ca aceste grile să fie reduse. Unde personalul e corect calculat rămâne așa (o treime), acolo unde personalul este supradimensionat nu. Va fi un audit în perioada următoare.

Sunt patru ministere: Interne, Apărare, Sănătate și Cultură sunt domeniile, pentru că pe partea de Educație, în zona de preuniversitar sau unde s-au făcut economii de personal, acestea vor fi luate în calcul, iar cele care se vor face acum vor reprezenta diferența de până la 10%.

Q: Nu vorbim de o tăiere otova cu 10%?

A: Nu este o tăiere de 10% dar anvelopa de cheltuieli pe salarii ar urma să aibă aceste reduceri ținând cont de specificul fiecărei activități. Este o exceptare la Cultură unde oricum componenta salarizării nu este mare, unde nu poți face reduceri de personal.

Pe componenta de ordine publică nu avem un surplus de personal, economia se va face pe creșterea vârstei de pensionare. Este o necesitate pe care nu o putem evita.

Generațiile care ies la pensie sunt 300-400.000 de români iar cele care le înlocuiesc sunt tot mai mici. Am avut 150.000 de nașteri, vom avea o problemă de suportabilitate, nu țin de numele sau culoarea politică a premierului.

Q: Populația României s-a redus și un record de migrație.

A: Din păcate, cele două fenomene cumulate, migrația și scăderea ratei natalității, a făcut să avem acest efect. Cu cât vom reuși să avem servicii mai bune, oportunități pentru tineri, nivel de trai ridicat, cu atât numărul celor care rămân în țară va fi în creștere și o perspectivă bună va duce și la creșterea natalității.

Q: Când credeți că se va întâmpla asta?

A: Suntem în situația în care nu poți corecta niște deficite enorme, împrumuturi foarte mari, dobânzi care depășesc 10 miliarde de euro într-un an de zile, decât dacă ne reducem cheltuielile, ne creștem veniturile, avem o economie puternică, prosperitate, creștere economică. Acești ani în care am cheltuit mult mai mult decât ne-am permis nu se pot corecta imediat și a fost nevoie de aceste măsuri.

(…)

Inflația ar trebui să scadă treptat din acest an, nu mai avem pusee inflaționiste, ar trebui să se apropie de 4%.

Prin măsurile luate pe un portofoliu important de investiții, va fi o linie de finanțare pe sectorul construcțiilor și va fi reașezat tot consumul. Cea mai primitivă formă de stimulare: consumul. În aceste luni am avut o contracție economică. Nu putem consuma decât atât cât ne permitem.

Q: Cum vă gândiți să atrageți mai multe fonduri europene cu condiționările?

A: Reducerea de sporuri s-a făcut în primul pachet, alături de reducerea celuilalt spor a realizat o economie importantă.

Trebuie să discutăm foarte cinstit: Una e să premiezi oameni care au o contribuție importantă. A devenit practic doar un instrument de creștere a salariilor și nu un stimulent de absorbție. Autoritățile care generează plățile să verifice cât mai repede cererile de plată, să fie o mobilizare totală pentru că a pierde bani și granturi pe tema asta e foarte neplăcut, înseamnă minusuri importante pentru țară.

Q: Sunt niște planuri care depind de foarte multe variabile. Planul inițial, cu reforma administrației și relansarea economică, cât a rămas din el, după ședința coaliției?

A: În urma discuțiilor din ultimele luni, din păcate s-au lungit termenele de punere în practică, cu cât o măsură de corecție, de stimulare se adoptă mai repede efectele ei sunt mai rapide, costurile se reduc.

Q: Avem deja anumite excepții care ar fi adus bani cum erau în planul inițial. Cât înseamnă pierderea asta?

A: Exceptarea unor sectoare nu înseamnă scutirea acestora de reducere, ci ține de specificul lor, care poate fi în procente sau se poate transforma în alte măsuri (ex: creșterea vârstei de pensionare).

Toate aceste lucruri care au fost corectate, unele dintre ele pot să aibă niște efecte economice. Trebuie să ne gândim că avem certitudinea că trebuie să găsim un echilibru între cheltuielile pe care le angajăm și venituri (…) Eu nu voi permite cât sunt premier să facem un buget care se bazează pe premise nerealiste.

Avem o traiectorie negociată de țara noastră ca în 2030 să ne apropiem de 3%. Din dorința de a nu mai arunca banii țării pe geam pe dobânzi enorme.

Vedeți de foarte multe ori pe surse tot felul de pseudo-știri fără legătură cu realitatea care încearcă să lase responsabilitatea doar pe umerii celor care și-au asumat responsabilitatea.

Q: Vă deranjează că nu sunteți popular?

A: Toate deciziile au fost luate împreună, toate lucrurile au fost decise de comun acord, e adevărat că ele sunt asociate cu premierul. Pentru a progresa e nevoie de o minimă responsabilitate, predictibilitate. Indiferent cine este, Bolojan sau altcineva, trebuie să-și asume responsabilitatea, nu se rezolvă pe Tiktok și pe știri pe surse.

Q: Ați spus că toate corecțiile nu vor afecta, întrebare suplimentară: Vă asumați o greșeală inițială în calculul strategiei?

A: Eu îmi asum deciziile luate de Guvern în această perioadă. Nu există o decizie perfectă sau unică. Într-un sector cu deficit de personal nu faci reducerea otova, găsești alte formule. Dacă am avea mai puține dispecerate la Poliția Locală, Jandarmerie într-un județ în loc să am dispecerate cu 4-5 oameni care stau acolo, am oameni care stau în stradă, să aibă toți acces la camerele de luat vederi, să meargă exact echipajul care trebuie.

Cu aceiași bani poți să faci servicii mai bune sau mai proaste pentru cetățeni. Am dovedit că cu mult mai puțini bani poți să oferi servicii mai bune. Asta trebuie să facă fiecare dintre noi.

Q: Veți canaliza, calibra bugetul alocat primăriilor de la guvern strângând robinetul în funcție de numărul de locuitori? Aveți o evidență a locuitorilor din fiecare localitate?

A: Există o statistică la prefecturile din județ și în funcție de numărul de locuitori se stabilește numărul de angajați, e o grilă. Acolo unde numărul de angajați e mai mare, adică în mod evident e prea mare, acolo vor trebui să reducă personalul sau să facă reduceri de cheltuieli. Am fost puși să creștem taxele locale. În loc ca taxele să se ducă pe cofinanțare europeană, se duc pe cheltuielile de personal exagerate. Toate veniturile cetățenilor nu le acoperă cheltuielile de personal. Cetățenii există ca cei din primărie să-și ia salariile. Cât timp nu inversăm asta n-am făcut nimic.

Q: Cum îi obligați să se gospodărească astfel încât nu fie nevoie de cheltuieli de la buget? (bugetul național, n.red.)

A: În România erau acoperite 1/4 pentru salarii, aproape jumătate din volumul de investiții se face prin autoritățile locale. Suntem o țară rămasă în urmă, iar țara noastră nu mai are resursele necesare (…) Temele bune sunt preluate, celelalte sunt lăsate altora. Eu nu voi fi niciodată un populist, ca în coaliție să vorbesc ceva, apoi să spun altceva. Este o realitate pe care nu o putem nega.

Nu vin cu soluții pentru că nu e atât de simplu să ieși din astfel de situații pe de-o parte. Orice astfel de semnal de instabilitate nu face decât să crească dobânzile pe care le plătește România la împrumuturi.

Mâine CCR se va pronunța pe pensiile magistraților și amânările care au fost până acum nu sunt de natură să crească încrederea în CCR, nici în sistemul politic. Niciun român nu va accepta ca o pensie să fie cât un salariu sau cineva care este în deplinătatea forței să plece la pensie la 48 de ani. Partidele care suntem astăzi la guvernare dacă nu vom dovedi în acești ani că suntem în stare să dăm livrabile, să lucrăm în interesul lor sigur că în 2028 vom discuta de un alt vot dacă vom mai ajunge să dialogăm.

Q: Sorin Grindeanu v-a amenințat că dacă nu vor trece măsurile de solidaritate va retrage sprijinul guvernului și va trebui să plecați.

A: Eu nu am potențat declarații, am evitat să răspund pentru că am o responsabilitate față de țară, iar o atmosferă predictibilă e necesară. În ce prive;te condiționările, e un joc incorect, sunt două situații: În condițiile în care un minister dorește să facă anumite propuneri pentru politici într-o direcție sau alta, aceste lucruri ar trebui discutate în prealabil. Dacă nu avem acești bani, lucrurile nu sunt în regulă. Aceste propuneri se fac din afară de obicei, n-au nicio soluție de finanțare, orice propunere dacă nu poate fi acoperită în buget nu va fi acceptată. E o problemă de responsabilitate să faci un buget serios.

Când unii fac niște propuneri fără acoperire și alții sunt răi că le resping… Acest tip de spectacol nu face bine nimănui.

Nu e o problemă că un partid vine cu o propunere, le vom discuta, dar trebuie un buget realist, e temelia pe care se dezvoltă țara, cât sunt premier mă voi asigura că o voi face cu responsabilitate. Am reușit anul trecut că recâștigăm o parte din încrederea pierdută. E singura formulă ca în anii următori să nu mai creștem împrumuturile pe care le face România. Nu e totuna la ce dobânzi te împrumuți.

Q: Eu insist pe buget pentru că e foarte important. Adevărata bătălie se va da la votul bugetului, spune domnul Grindeanu care susține că se vor retrage dacă nu sunt măsurile de solidaritate.

A: Este decizia dumnealor. Nu e nicio problemă să discutăm orice propunere cu o sursă de finanțare în spate, sunt de acord să discutăm componentele de investiții, să le vedem cum le putem susține, să avem un buget într-un timp cât mai scurt.

Q: Ar fi o premieră să avem bugetul în martie, nu a fost așa ceva în ultimii 13 ani.

A: În cursul săptămânii viitoare, spre final, ar trebui să trimitem bugetul la Parlament.

Q: Amenințările nu vin doar de la partenerii din PSD, ci și din PNL. Hubert Thuma.

A: Este dreptul tuturor celor care sunt în partidele politice din arcul guvernamental să facă orice declarație politică. În ce privește PNL, în paralel am încercat să pun în practică în interiorul partidului măsuri care să recredibilizeze acest partid. Cum a fost colegul Ciprian Ciucu care a fost validat de colegi, am încercat să venim cu profesioniști, cu oameni care au o cotă de încredere în comunitatea din care vin. Cât timp voi fi președintele PNL voi acționa ca acest partid să fie performant.

Q: Cum recâștigați încrederea populației?

A: Recâștigarea nu o să o poată face o singură persoană. Dacă suntem serioși, respectăm programul de guvernare, închidem aceste măsuri, înseamnă că cetățenii la final vor aprecia așa cum vor considera de cuviință activitatea noastră.

Dacă la finalul guvernării țara noastră va fi bine atunci și partidele vor fi bine, dacă țara noastră va fi într-o situație proastă, nici partidele nu au cum să fie într-o situație mai bună.

Cel mai simplu e să pui etichete (referitor la poreclele referitoare la austeritate, cum ar fi ”Ilie Sărăcie”, n.red.). Sunt convins că oamenii vor înțelege.

Context

Coaliția a decis în ședința de luni să adopte reforma administrației și pachetul de relansare prin ordonanță de urgență după ce se încheie procesul de avizare, potrivit unui comunicat al guvernului. Reforma va duce la scăderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor cu 10%, potrivit comunicatului.

În domeniile educație, sănătate, cultură și apărare, reducerile nu vor viza salariile specialiștilor, ci fiecare minister va putea să găsească modalitatea proprie de atingere a țintei de reducere, nu exclusiv din fondul de salarii, potrivit explicaților guvernului.

De asemenea, ministerele și instituțiile care au început deja să își scadă cheltuielile nu vor trebui să mai aplice o reducere cu 10% față de bugetul din 2025, ci doar cu diferența până la 10%.

Executivul nu a anunțat o dată exactă pentru adoptarea celor două ordonanțe de urgență, dar data probabilă este joi, 19 februarie, potrivit informațiilor G4Media.