Liderii din Groenlanda resping ofensiva lui Trump pentru controlul insulei. Danemarca propune SUA deschiderea de noi baze militare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Președintele american, Donald Trump, a reafirmat că ar dori să încheie un acord pentru achiziționarea Groenlandei, dar liderii partidelor de pe insulă i-au respins apelurile repetate, declarând că viitorul teritoriului ar trebui decis de propriul său popor, transmit Jornal Economico, citat de Rador. „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi”, au declarat primul-ministru Jens-Frederik Nielsen și alți patru lideri de partid într-un comunicat comun.

„Ca lideri politici ai Groenlandei, am dori să subliniem încă o dată dorința noastră ca lipsa de respect a Statelor Unite față de țara noastră să înceteze”, se arată în comunicat.

Trump a reafirmat că ar dori să încheie un acord pentru achiziționarea Groenlandei, o regiune semi-autonomă care face parte din Danemarca, stat membru al NATO. Potrivit președintelui, dacă SUA nu controlează insula, Rusia sau China o vor face, iar Washingtonul susține că acest lucru ar fi intolerabil. „Dacă nu o facem pe calea ușoară, o vom face pe calea grea”, a declarat Trump, fără a explica ce înseamnă asta. Casa Albă a declarat că ia în calcul o serie de opțiuni, inclusiv utilizarea forței militare, pentru a anexa teritoriul.

Oficiali din Danemarca, Groenlanda și Statele Unite s-au întâlnit joia trecută la Washington și urmează să se întâlnească din nou săptămâna aceasta pentru a discuta despre noua ofensivă a Casei Albe pentru controlul insulei. Primul-ministru al Danemarcei, Mette Frederiksen, a avertizat că o preluare a Groenlandei de către Statele Unite ar însemna sfârșitul NATO. Trump, pe de altă parte, a declarat că este dispus să sacrifice alianța militară pentru a cuceri teritoriul.

Tot potrivit comunicatului,  „activitatea referitoare la viitorul Groenlandei se desfășoară în dialog cu poporul și se desfășoară pe baza dreptului internațional”. „Nicio altă țară nu se poate amesteca în acest lucru”, se arată în text. „Trebuie să decidem singuri viitorul ţării noastre, fără presiune pentru decizii rapide, amânări sau interferențe din partea altor țări”. Unii observatori consideră că încă o întâlnire între Danemarca, Groenlanda și SUA ar putea transmite un semnal contrar: întâlnirile ar putea indica faptul că există o posibilitate ca americanii să obțină ceea ce doresc și că refuzul din partea europeană nu este categoric. Dacă ar fi așa, nu ar avea sens ca aceștia să continue să accepte noi întâlniri.

În paralel, prim-ministrul danez Mette Frederiksen a decis să treacă de la indignarea iniţială față de amenințările lui Trump la căutarea unei soluții pragmatice. Prin urmare, Copenhaga va face o ofertă tentantă Casei Albe, sperând să-l îmbuneze pe președintele SUA, scrie Il Corriere Della Sera.

Punctul de plecare este Acordul de Apărare a Groenlandei, semnat de Statele Unite și Danemarca în 1951. Documentul respectiv recunoaște existența unei singure baze militare americane, Baza Aeriană Thule, acum Pituffik, specializată în supravegherea spațiului. Cu toate acestea, acordul prevede extinderea prezenței militare americane, cu condiția ca aceasta să se facă în consultare cu autoritățile daneze și groenlandeze. Într-adevăr, în timpul Războiului Rece, Pentagonul a construit și alte baze pe insulă, dintre care una a fost descoperită recent sub o calotă glaciară adâncă de treizeci de metri.

Danezii propun să se înceapă de aici şi sunt gata să accepte până la 10 noi baze americane.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, susține această mișcare și, se pare că ar recomanda continuarea unui proiect de securitate arctică aprobat de toți membrii Alianței Nord-Atlantice. Rămâne însă neclar cum vor fi împărțite costurile de construire și operare a noilor platforme, echipate cu instrumente tehnologice sofisticate. Nu există însă nicio îndoială în ceea ce privește comanda operațională: aceasta ar fi încredințată Statelor Unite, în special Comandamentului Forțelor Întrunite din Norfolk, Virginia.

Şi nu e tot. Guvernul lui Mette Frederiksen îi va propune lui Rubio intensificarea cooperării economice dintre SUA și Groenlanda, bazându-se de data aceasta pe „Declarația comună” semnată între Danemarca și Statele Unite pe 6 august 2004. Lista sectoarelor potențial afectate este vagă: „printre altele, cercetare, tehnologie, energie, probleme de mediu, educație, dezvoltare, turism, trafic aerian”. Până în prezent, nu a produs rezultate semnificative. Însă cadrul legal ar permite investițiilor și întreprinderilor americane accesul rapid la zăcămintele de pământuri rare, petrol și orice altceva ar putea atrage cu adevărat economia americană, nu doar pe Donald Trump.