Legea europeană privind libertatea mass-media se aplică integral în spaţiul comunitar din 8 august / Principiul informării este consacrat ca bun public

O nouă legislaţie menită să reglementeze mass-media în Uniunea Europeană (UE) va intra pe deplin în vigoare la 8 august. Este vorba de Legea europeană privind libertatea mass-media (The European Media Freedom Act, EMFA), ce consacră principiul informării ca bun public şi protejează şi promovează libertatea, independenţa şi pluralismul presei în cadrul pieţei interne, conform site-ului Comisiei Europene, transmite Agerpres.

Digitalizarea şi globalizarea au revoluţionat sectorul media, permiţând publicului să aibă acces la o ofertă mai diversificată prin intermediul platformelor digitale, eliminând frontierele naţionale. Acest context a creat totodată şi noi provocări. Platformele globale precum reţelele sociale şi serviciile de streaming au dobândit o putere semnificativă asupra distribuţiei conţinutului, devenind principalii intermediari între mass-media şi public. Acest nou mediu depinde de algoritmi şi politici interne care pot afecta pluralitatea informaţiilor şi favoriza diseminarea dezinformării. În plus, concentrarea tot mai mare a veniturilor din publicitate în mâinile acestor platforme a pus în pericol sustenabilitatea economică a multor media tradiţionale.

Confruntată cu această situaţie şi susţinând că libertatea editorială şi independenţa şi puterea mass-media ca actori importanţi în sistemul democratic trebuie protejate, UE a adoptat acest nou cadru comun cu scopul de a armoniza normele la nivel european. Deşi legislaţia privind mass-media este în primul rând o competenţă naţională, Comisia şi-a justificat legislaţia în acest domeniu în temeiul articolului 114 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Acesta permite UE să adopte măsuri de apropiere a dispoziţiilor statelor membre privind instituirea şi funcţionarea pieţei interne.

Textul reglementează furnizarea de servicii media în întreaga Uniune, cu scopul de a crea o piaţă integrată care să protejeze pluralismul mass-media, să limiteze concentrarea excesivă a proprietăţii, să combată dezinformarea şi să prevină interferenţa, atât publică, cât şi privată, politică sau economică, în activitatea editorială a mass-media.

Astfel, deciziile editoriale vor beneficia de o protecţie mai bună împotriva ingerinţelor şi presiunilor nejustificate şi, în cazul mass-media publice, jurnaliştii vor avea garanţia că angajatorul lor are acces la finanţe adecvate, sustenabile şi previzibile, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public.

EMFA prevede, de asemenea, garanţii solide pentru confidenţialitatea surselor, inclusiv în ceea ce priveşte utilizarea de software de supraveghere intruziv împotriva jurnaliştilor şi a celor aflaţi în relaţii profesionale cu jurnaliştii.

Regulamentul european privind libertatea mijloacelor de informare în masă (Legea 8470/2024) se aplică tuturor furnizorilor de servicii media din Uniunea Europeană publice şi private – televiziuni, radiouri, publicaţii şi mijloace digitale, cum ar fi podcasturile şi serviciile audiovizuale la cerere. De asemenea, platformele de partajare video şi marile platforme online, chiar dacă nu au responsabilitate editorială directă, fac, de asemenea, obiectul acestui regulament. Aceste platforme joacă un rol esenţial în organizarea conţinutului media şi pot influenţa expunerea anumitor subiecte sau ştiri, ceea ce justifică includerea lor în regulament.

Prezentat de Comisia Europeană la 16 septembrie 2022, regulamentul privind libertatea presei a fost adoptat la 26 martie 2024, după un an şi jumătate de negocieri, marcând o etapă importantă în armonizarea reglementărilor privind mass-media în Uniunea Europeană şi oferind un cadru ce promovează libertatea, independenţa şi pluralitatea mass-media şi combate dezinformarea şi interferenţa nejustificată.

Principalele prevederi ale EMFA

EMFA introduce mai multe elemente noi în regimul juridic aplicabil sectorului mass-media, dintre care unele dintre cele mai importante sunt următoarele:

* Transparenţa proprietăţii în mass-media: Companiile media ar trebui să facă publică identitatea proprietarilor lor şi a oricărei persoane sau entităţi care deţine un control semnificativ asupra procesului decizional (inclusiv atât proprietarii direcţi, cât şi cei care deţin o participaţie semnificativă, cum ar fi grupurile de investitori). În plus, ar trebui furnizate informaţii privind sursele de venit, subliniind în mod clar dacă primeşte finanţare de la entităţi guvernamentale sau beneficiază de publicitate de stat. Pentru a asigura transparenţa în această privinţă, autoritatea naţională corespunzătoare din fiecare stat membru va trebui să creeze o bază de date accesibilă publicului în care să fie publicate aceste informaţii.

* Protecţia independenţei editoriale: Sunt introduse garanţii stricte pentru a se asigura că mass-media îşi păstrează independenţa în ceea ce priveşte deciziile editoriale, protejând jurnaliştii de interferenţe externe. În acest sens, sunt prevăzute mecanisme de control şi supraveghere, cum ar fi audituri interne şi externe, pentru a se asigura că nu este manipulat conţinutul, precum şi sancţiuni pentru cei care nu respectă aceste norme.

* Măsurarea audienţei: normele pentru sistemele de măsurare a audienţei în toate mijloacele de comunicare în masă, atât tradiţionale, cât şi digitale, sunt unificate. Sistemele trebuie să fie transparente şi verificabile, asigurându-se că rezultatele nu favorizează niciun mijloc sau platformă de informare.

* Reglementarea publicităţii de stat: Se introduce o reglementare specifică pentru a obliga guvernele şi entităţile publice să se asigure că alocarea de publicitate nu este utilizată ca un mecanism de influenţare a liniei editoriale a mijloacelor de informare în masă. În acest fel, deciziile privind distribuirea publicităţii de stat ar trebui să fie transparente şi bazate pe criterii obiective.

* Protecţia surselor jurnalistice: Pentru a proteja jurnalismul de investigaţie, sunt introduse standarde minime pentru protecţia surselor jurnalistice şi a comunicaţiilor confidenţiale.
Orice încercare de a obţine informaţii despre o sursă sau de a intercepta comunicaţii trebuie să fie justificată de un motiv imperativ de interes public şi autorizată de o autoritate judiciară independentă.

* Dreptul de a personaliza ofertele media: Utilizatorii au dreptul de a modifica cu uşurinţă setările, inclusiv setările implicite, ale oricărui dispozitiv sau interfaţă de utilizator care controlează sau gestionează accesul şi utilizarea serviciilor media oferite de programe, pentru a personaliza oferta media în conformitate cu interesele sau preferinţele lor. Producătorii, dezvoltatorii şi importatorii ar trebui să se asigure că aceste dispozitive permit ca această personalizare să fie liber disponibilă, vizibilă şi accesibilă în orice moment. În plus, aceştia ar trebui să se asigure că identitatea vizuală a mijloacelor de informare accesate de aceste dispozitive este clară şi coerentă.

* Înfiinţarea unui Comitet european pentru servicii mass-media: Se înfiinţează la nivelul UE un organism consultativ independent, care reuneşte autorităţile naţionale de reglementare şi care va coordona şi monitoriza aplicarea corectă a Regulamentului european privind libertatea mass-media în toate statele membre.

* Libertatea de a îmbunătăţi reglementările: Statele membre pot adopta norme mai detaliate sau mai stricte în domeniile reglementate, cu condiţia ca normele respective să asigure un nivel mai ridicat de protecţie a pluralismului mass-media sau a independenţei editoriale, să fie în conformitate cu EMFA şi să respecte dreptul Uniunii.

Alte norme europene care reglementează mass-media în Uniunea Europeană

* Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale (SMAV) coordonează reglementarea mass-media audiovizuale la nivel naţional. Revizuită în 2018, aceasta enumeră condiţiile pe care statele membre trebuie să le garanteze pentru autorităţile lor de reglementare: independenţă faţă de autorităţile publice, imparţialitate, transparenţă, responsabilitate, resurse, proceduri de numire şi demitere şi mecanisme de recurs.

* Directiva europeană privind drepturile de autor, adoptată în 2019, reglementează proprietatea literară şi artistică. Aceasta a introdus un drept conex, ce recompensează mass-media atunci când articolele lor sunt reutilizate de agregatoare de ştiri online, cum ar fi Google News. Normele europene în materie de concurenţă garantează că, în sectorul presei, ca şi în alte sectoare, niciun actor nu deţine monopolul. Cu toate acestea, ele nu abordează în mod direct consecinţele fuziunilor asupra pluralismului şi independenţei mass-media şi nu reglementează alocarea resurselor de stat.

* Legea privind serviciile digitale (DSA), intrată în vigoare în august 2023, obligă platformele să elimine conţinutul ilegal online, inclusiv atunci când acesta provine din mass-media. Un cod de practici împotriva dezinformării încurajează platformele şi reţelele sociale să colaboreze cu mass-media pentru a garanta calitatea conţinutului pe care îl publică.

* Directiva europeană anti-SLAPP reprezintă un alt pas întreprins de UE în direcţia protejării presei. Este vorba despre un mecanism menit să ofere garanţii procesuale sporite persoanelor care se exprimă deschis în legătură cu chestiuni de interes public (în general, jurnalişti şi apărători ai drepturilor omului) şi care sunt vizate de proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive. Aceste proceduri judiciare cunoscute sub denumirea generică de acţiuni strategice în justiţie împotriva mobilizării publice (Strategic Lawsuit Against Public Participation, SLAPP), reprezintă un fenomen recent, dar tot mai răspândit la nivelul Uniunii Europene.

Scopul SLAPP-urilor este acela de a hărţui, de a cenzura, de a intimida şi de a reduce la tăcere persoanele care expun informaţii de interes public, prin diferite conduite care pot lua forma unor pretenţii financiare vădit excesive cu titlu de despăgubiri sau prin împovărarea lor cu litigii numeroase şi complexe, care, prin costurile presupuse de asigurare a unei apărări în instanţă, le pot aduce până în punctul în care acestea ajung să renunţe la critici sau la opoziţie. Directiva europeană anti-SLAPP a intrat în vigoare pe 20 mai 2024, după publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre au obligaţia să o transpună în legislaţia naţională până la data de 7 mai 2026.