Legea de organizare a CSM a fost votată în Camera Deputaților/ Predoiu: Aceste legi tind să producă un echilibru în sistemul judiciar/ Stelian Ion: Este un proiect care ne aruncă cu mulți ani în urmă. Ministrul Predoiu a ales să fie de partea retrogradă în magistratură

Proiectul de lege privind funcționarea și organizarea Consiliului Superior al Magistraturii a trecut, marți, de Camera Deputaților, urmând să fie trimis la Senat, cameră decizională, înainte de promulgare. Proiectul de lege face parte din așa  numitul pachet privind legile justiției, pe care coaliția de guvernare și-a propus să-l voteze până la sfârșitul acestei luni sperând să obțină astfel ridicarea MCV și aderarea la spațiul Schengen.

Legea CSM a fost votată cu 191 voturi pentru, 83 împotrivă și 1 abținere.

Fostul lider liberal, Ludovic Orban și fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, au criticat proiectul de lege pe motiv că ”centralizează puterea” în interiorul sistemului judiciar, ceea ce ar permite partidelor să controleze justiția.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

”Este un proiect care ne aruncă cu mulți ani în urmă. Vom propune și la Senat amendamente. Vom merge cu contestarea până la capăt. Legile sunt retrograde, ministrul Predoiu a ales să fie de partea retrogradă în magistratură, nu de partea reformatoare”, a declarat Stelian Ion în plenul Camerei Deputaților.

În replică, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a declarat că procedurile au fost respectate ”ca la carte” și că au fost șase luni de dezbatere publică, sute de amendamente discutate în Comisia condusă de liberalul Andronache. El a mai spus că s-au desfășurat și se desfășoară consultări cu partenerii europeni ”structurat și onest”.

”S-a mai spus că sunt legi securistice, proiectele au fost văzute de mulți cei care le critică azi și la vremea respectivă le-au cauționat.

Aceste legi tind să producă un ehilibru în sistemul judiciar. La ora asta, puterile erau într-un dezechilibru. Am echilibrat secțiile, am stabilit mai clar care sunt competențele Inspecției Judiciare, am făcut un Consiliu Superior al Magistraturii coerent. Criticile garantează că suntem pe drumul cel bun.

Nu sunt niciodată de opinia că magistratura poate fi îmărțită magistrați în buni și răi, acesta este un reflex al unei gândiri bolșevice. Și în alte legi veți regăsi aceeași tendiță spre echilibru. Nu vom împărți oamenii în buni și răi, asta a făcut comunismul”, a mai declarat ministrul justiției, Cătălin Predoiu.

Context

Potrivit legii CSM votate în Camera Deputaților, membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii, prevede un amendament adoptat, miercuri, de Comisia comună parlamentară pentru legile justiţiei.

„Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, cu o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii”, prevede amendamentul adoptat de comisie, care a fost iniţiat de parlamentarii USR şi asumat de membrii comisiei speciale.

Comisia a amendat proiectul de lege privind CSM, care în varianta Guvernului nu prevedea situaţia în care intervine radierea sancţiunii.

Un alt amendament adoptat de comisie prevede că, în termen de 60 de zile de la şedinţa de constituire a CSM, se stabilesc atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate. Termenul cuprins în proiectul de lege în varianta Guvernului era de 15 zile.

Parlamentarii comisiei au mai votat un amendament al PNL care arată că „lucrările plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice. Şedinţele secţiilor în care se soluţionează cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune cu privire la judecători ori procurori, precum şi cele ce privesc audierile şi deliberările în materie disciplinară nu sunt publice”.

Un alt amendament adoptat de comisie menţionează că şedinţele publice de plen şi de secţii se transmit în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Consiliului, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului. Excepţie fac deliberările şi audierile în materie disciplinară.

Comisia a respins, pe de altă parte, după discuţii în contradictoriu de peste 30 de minute, trei amendamente – primul iniţiat de senatoarea Diana Şoşoacă, potrivit căruia „judecătorii şi procurorii, membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, care îndeplineau o funcţie de conducere în cadrul unei instanţe sau a unui parchet înainte de alegere, la încetarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu vor putea să revină pe funcţia de conducere deţinută anterior”.

Al doilea amendament respins, iniţiat de deputatul neafiliat Dumitru Coarnă, prevedea că „funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai CSM se suspendă de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Al treilea amendament, iniţiat de parlamentarii USR, viza eliminarea cu totul a textului din proiectul de lege în varianta Guvernului, care prevede că „judecătorii şi procurorii, membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii care îndeplinesc o funcţie de conducere în cadrul unei instanţe sau unui parchet au dreptul, la încetarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, să revină pe funcţia de conducere deţinută anterior, care este rezervată”.