G4Media.ro

Legea care protejează giganții online ar putea fi modificată după ce Twitter…

Legea care protejează giganții online ar putea fi modificată după ce Twitter și Facebook au cenzurat dezvăluirile despre afacerile suspecte ale lui Hunter Biden. Ce este Section 230?

Președintele Donald Trump și aliații săi conservatorii par să fie deciși să încerce modificarea așa-numitei Section 230, legea care protejează companiile de internet de responsabilitatea privind materialele postate de utilizatori, după ce Facebook și Twitter au cenzurat un material publicat de New York Post despre afacerile controversate ale lui Hunter Biden, fiul candidatului democrat la președinția Statelor Unite.

Mai multe e-mailuri publicate de către ziarul conservator săptămâna trecută par să confirme că Biden jr. ar fi încasat bani de la o companie energetică ucraineană – condusă de un oligarh corupt – pentru a facilita accesul unor personaje controversate la tatăl său, care în acel moment era vicepreședintele Americii. Într-un gest fără precedent, care a provocat furia republicanilor și a atras acuzații de interferență electorală, Facebook și Twitter au decis să cenzureze distribuția materialului despre afacerile suspecte ale fiului lui Biden în Ucraina și China.

Mesajele electronice publicate de New York Post prezintă o imagine cel puțin suspectă a modului în care familia Biden s-a îmbogățit în afaceri realizate în Europa de Est și China, inclusiv în Ucraina, pe vremea când Joe era vicepreședintele SUA și responsabil de interesele Americii în cele două regiuni. Mai mult, e-mailurile publicate de New York Post par să contrazică afirmațiile repetate făcute de Joe Biden că nu știa nimic despre afacerile din străinătate ale fiului său.

Dimpotrivă, documentele arată existența unei legături între Joe Biden și Burisma, compania ucraineană care îi plătea lui Hunter până la 83.000 de dolari pe lună, deși acesta nu avea niciun fel de experiență relevantă în domeniu. Potrivit ziarului New York Post, singurul motiv distinct pentru acești bani ar fi fost „influența politică” pe care o putea avea vicepreședintele democrat.

De asemenea, implicarea lui Hunter Biden în China este considerată cel puțin suspectă și are cel mai mare potențial de a afecta interesele de securitate ale Americii. Astfel, la câteva luni după ce Hunter l-a însoțit pe tatăl său într-o călătorie în China în decembrie 2013, pentru o vizită de opt zile în care a avut întâlniri cu liderii Partidului Comunist de la Beijing, fiul vicepreședintelui democrat a obținut un acord de investiții în valoare de până la 1,5 miliarde de dolari cu o filială a Bank of China.

În plus, mai multe e-mailuri arată că Biden jr. ar fi încheiat acorduri lucrative care au implicat cea mai mare companie privată de energie din China – inclusiv unul despre care el a susținut că ar fi „interesant pentru mine și familia mea.”

Noile dezvăluiri au provocat o furtună politică la Washington, după ce Facebook și Twitter au fost acuzate de „partizanat politic” deoarece au cenzurat articolele din New York Post despre Hunter Biden. Giganții din domeniul media socială au fost criticați că au intervenit pentru a oferi protecție candidatului democrat la președinția Americii, încercând să limiteze impactul pe care dezvăluirile le au asupra lui Joe Biden.

De exemplu, Facebook a anunțat că va cenzura povestea prin „reducerea distribuției sale pe platforma noastră.” La rândul său, Twitter a blocat contul New York  Post, @nypost, susținând că povestea încalcă regulile sale împotriva „distribuției materialelor piratate.”

Linkurile către povestea din NY Post au fost însoțite pe Twitter cu un mesaj de avertizare: „Acest link a fost identificat de Twitter sau de partenerii noștri ca fiind potențial dăunător.” Ulterior, Twitter a atașat un nou avertisment la materialul despre Hunter Biden: „Link-ul pe care încercați să îl accesați a fost identificat de Twitter sau de partenerii noștri ca fiind potențial spam sau nesigur.” Luni, contul de Twitter al ziarului conservator continua să fie blocat.

Mai mult, Twitter a blocat conturile purtătoarei de cuvânt de la Casa Albă, Kayleigh McEnany, și ale echipei de campanie a lui Trump, deși șeful companiei, Jack Dorsey, a recunoscut că modul în care Twitter a comunicat felul în care a gestionat articolul despre Biden ca fiind „inacceptabil.” Dorsey a fost de altfel citat să se prezinte în fața Comitetului Juridic al Senatului american pentru a da explicații legate de cenzurarea articolul din New York Post și de faptul că, așa cum s-a exprimat un senator republican, „cele mai puternice monopoluri din istoria americană încearcă să controleze știrile și să intervină în alegerile federale.”

Criticii au afirmat că deciziile Facebook și Twitter de a cenzura articolul din New York Post par să fi fost luate respectând atitudinea taberei democrate, care a afirmat, fără să prezinte vreo dovadă, că dezvăluirile sunt parte a unei campanii de dezinformare pusă la cale de Moscova, pentru a-l discredita pe Joe Biden.  Luni, Directorul de Informații Naționale (DNI), John Ratcliffe, a declarat că informațiile conținute pe laptopul lui Hunter Biden „nu fac parte dintr-o campanie de dezinformare rusească,” acuzând democrații și presa de stânga care au politizat serviciile de informații. Ratcliffe a confirmat că laptopul aflat în centrul dezvăluirilor se află în posesia FBI.

Furia republicanilor

Deciziile celor două companii de internet de a limita răspândirea articolului au fost folosite de republicani ca dovadă a partizanatului anticonservator manifestat de platformele de socializare media.

Președintele Trump, în special, a folosit episodul pentru a revigora cruciada pe care a dus-o împotriva așa-numitei Section 230 din Communications Decency Act (Legea privind decența în comunicare) după semnarea unui ordin executiv în luna mai. „Acum, Big Tech – vedeți ce se întâmplă cu Big Tech? – cenzurează aceste povești pentru a încerca să-l scoată pe Biden din această încurcătură imposibilă. Este într-o mare încurcătură,” a declarat Trump în cadrul unui miting electoral desfășurat joi, referindu-se la denumirea sub care sunt cunoscute companiile Amazon, Apple, Alphabet, Facebook și Microsoft.

În acest context, conservatorii americanii s-au referit din nou la modificarea Section 230, care le oferă platformelor online protecția legală pentru conținutul postat de terți, permițându-le în același timp să modereze conținutul de bună-credință. Deși au mai existat eforturi bipartizane de modificare sau revocare a legii din 1996, revolta lui Trump și republicanilor față de acțiunile luate de Facebook și Twitter în cazul dezvăluirilor despre Hunter Biden este de această dată mai agresivă.

Liderul minorității republicane din camera reprezentanților, Kevin McCarthy (California), a declarat că „este clar că Section 230 în forma sa actuală nu mai funcționează. Este timpul să renunțăm la lege și să o luăm de la capăt,” în timp ce Cathy McMorris Rodgers (Washington), republicana șefă din comitetul Camerei Reprezentanților privind protecția consumatorilor, a solicitat reformarea legii. „Aceste platforme de top trebuie să fie răspunzătoare pentru partizanatul lor în ceea ce privește conținutul și modul în care influențează alegerile,” a afirmat ea.

Josh Hawley, senatorul republican de Missouri, care scrie o carte despre partizanatul politic al companiilor Big Tech, a cerut ca Mark Zuckerberg (Facebook) și Jack Dorsey (Twitter) să depună mărturie în Congres, susținând că deciziile lor de moderare a conținutului au echivalat cu „contribuții în natură” la campania lui Joe Biden. La rândul său, senatorul republican Ted Cruz (Texas) a acuzat platformele de interferență electorală. „Aceasta este o interferență electorală și suntem la 19 zile de la alegeri,” a declarat el vineri. „Niciodată nu am văzut cenzura activă a unei publicații majore de presă ce prezintă acuzații grave de corupție la adresa unuia dintre cei doi candidați la funcția de președinte.”

Și chiar dacă atât Zuckerberg, cât și Dorsey urmau deja să depună mărturie în fața Comitetului pentru comerț al Senatului la sfârșitul acestei luni, conducerea republicană a Comitetului judiciar a promis să-i citeze pentru această săptămână în legătură cu dezvăluirile din New York Post. Cei doi ar putea fie audiați în următoarele câteva zile.

Section 230

Dar ce anume este Section 230, legea americană care protejează companiile de internet, și cum ar putea s-o modifice Trump și republicanii?

În principiu, această lege protejează companiile de internet precum Facebook, Twitter și Google de responsabilitatea legală pentru materialele postate de utilizatori.

Section 230 a fost adoptată în 1996 ca parte a unei legi numită Legea privind decența în comunicații, care viza în primul rând reducerea pornografiei online. Ideea era că o astfel de protecție era necesară pentru a încuraja apariția de noi tipuri de comunicații și servicii la începutul internetului. Cele mai multe prevederi ale legi au fost respinse de instanțe ca fiind o încălcare neconstituțională a libertății de exprimare, dar Section 230 a rămas.

În practică, legea protejează orice site web sau serviciu care găzduiește conținut – cum ar fi secțiunile de comentarii ale ziarelor, serviciile video precum YouTube și serviciile de socializare precum Facebook și Twitter – de procesele privind conținutul postat de utilizatori.

Când legea a fost scrisă, proprietarii de site-uri au fost îngrijorat că ar putea fi dați în judecată dacă ar exercita vreun control asupra a ceea ce apărea pe site-urile lor, astfel încât legea include o prevedere care spune că, atâta timp cât site-urile acționează „cu bună credință,” ele pot elimina conținutul care este ofensator sau inacceptabil.

Statutul nu protejează încălcările drepturilor de autor sau anumite tipuri de fapte penale. Utilizatorii care postează conținut ilegal pot fi trași la răspundere în justiție.

Industria tehnologiei și susținătorii ei au afirrmat constant că Section 230 oferă o protecție crucială, deși statutul legii a devenit din ce în ce mai controversat pe măsură ce puterea companiilor de internet a crescut.

Legea a devenit necesară după apariția mai multe cazuri în care companiile au încercat să suprime criticile dând în judecată proprietarii platformelor. Un caz celebru a implicat un proces intentat de Stratton Oakmont, firma de brokeraj descrisă în filmul „Lupul de pe Wall Street,” împotriva serviciului online Prodigy. Instanța a constatat că Prodigy era responsabil pentru comentariile defăimătoare ale unui utilizator, deoarece a acționat ca un editor care modera conținutul serviciului.

Noua industrie a internetului era îngrijorată de faptul că o astfel de răspundere va face imposibilă o serie de noi servicii. În cele din urmă, Congresul a fost de acord și a inclus Section 230 în Legea privind decența în comunicații.

În 2018, legea a fost modificată pentru a face posibilă urmărirea penală a platformelor utilizate de presupuși traficanți sexuali. Pe măsură ce puterea companiilor de internet a crescut, unii congresmeni au susținut, de asemenea, schimbări pentru a trage la răspundere companiile pentru răspândirea conținutului care, de exemplu, laudă acte teroriste sau pentru unele tipuri de discursuri încărcate de ură.

Modificarea legii, controversată

Trump și alți critici afirmă însă că Section 230 a oferit giganților tehnologici o protecție juridică prea mare și le-a permis să scape de responsabilitatea acțiunilor lor. Unii conservatori, inclusiv președintele, au susținut că sunt supuși cenzurii online pe site-urile de socializare. De exemplu, în ultimele săptămâni, platforma Twitter a șters sau a marcat cu avertismente mai multe mesaje tweet ale președintelui Trump. Iar un studiu al Media Research Center, o organizație conservatoare, a indicat că liderul republican a fost cenzurat de Facebook și Twitter de 65 de ori începând din mai 2018, în timp ce candidatul democrat, Joe Biden, nu a fost sancționat nici măcar o dată de către giganții social media.

De partea lor, experții juridici au afirmat că Section 230, care este adesea interpretată greșit, nu impune ca site-urile să fie neutre. Majoritatea experților consideră că orice efort de a cere companiilor de socializare media să fie neutre din punct de vedere politic ar constitui o încălcare a protecției libertății de exprimare oferite de Primul Amendament la Constituția SUA.

Experții au afirmat, de asemenea, că președintele Trump nu poate cere modificarea legii, deoarece Congresul este singurul în măsură să schimbe Section 230.

În mai, un ordin executiv al președintelui Trump a cerut Federal Communications Commission (Comisia Federală pentru Comunicații) să „propună și să clarifice reglementările” prevăzute de Section230. Ordinul sugerează că companiile ar trebui să își piardă protecția față de acțiunile înșelătoare, discriminatorii, opace sau incompatibile cu termenii serviciului pe care îl oferă.

Analiștii au afirmat că nu este clar cât de determinați sunt republicanii de a anula legea în întregimea ei. Criticii spun că revocarea Section 230 ar putea duce în cele din urmă la o mai mare cenzură, deoarece platformele ar trebui să se asigure că postările sunt valabile din punct de vedere legal înainte de a le permite publicarea.

„Dacă Trump reușește, site-urile web ar deveni responsabile din punct de vedere legal pentru opiniile, videoclipurile și memele postate de utilizatorii lor,” a declarat Evan Greer, director adjunct la grupul pentru drepturile internetului Fight for The Future. „Platformele de socializare se vor angaja probabil în cenzurarea în masă și interzicerea conturilor, mai degrabă decât riște să ajungă în tribunal pentru găzduirea unor opinii controversate. Iar conturile lui Trump ar fi cu siguranță printre primele care vor dispărea,” a afirmat Greer.

Surse: New York Post, Fox Business, The Hill, National Post, Politico, BBC, Twitter

Foto: Pexels.com

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

8 comentarii

  1. PSD America se pare ca o sa aibe o soarta mai abrupta decat PSD Romania.
    Felicitari ca nu i-ati mai luat apararea psd-istului american.

    • Este o făcătură Fox Giuliani NYP.. Nu există dovezi vis a vis de trumpf când incerca santajarea Ucrainei cu ajutorul militar.. Iar despre trumpidiotii locali n-am ce comenta..

    • Esti mai inteligent noaptea, nu te-ai adaptat la viata diurna.

  2. Trecând peste faptul că exact aceleași fapte CHIAR au fost comise de fii lui Trump (chiar nu trebuie să intru în detalii), emailurile nedovedite autentice ale fiului lui Biden nu indică de fapt nimic ilegal. Realmente nimic, nici măcar aranjări de întâlniri între afaceriști ucrainieni sau chinezi cu Joe Biden. Care nici nu sunt înregistrate ca având loc, dealtfel. Astea-s faptele, pur și simplu.

    • @zava Asa rau te chinuie TDS-ul ca ti-ai construit realitati alternative si chiar crezi in ele.
      “Exact aceleasi fapte chiar au fost comise de fiii lui Trump.” Cand, unde, cine i-a platit, cat au primit? Link-uri, surse, macar un laptop uitat la un service, ceva, ai? Nu?! Ciocu mic, atunci.
      PS Ca sa nu mori proasta, ce a facut Hunter Biden e definitia traficului de influenta, cu aportul lui tata-su.

  3. Afacere complicată. La vedere, criticile vehemente față de deciziile Facebook și Twitter de a cenzura articolul din New York Post, articol în care totuși sunt niște elemente în umbră ( elemente care chiar dacă sunt adevărate, nu diferă deontologic de afacerile fiului și ginerelui președintelui ). Deci, criticile par, pe de o parte a fi întemeiate, dacă luăm în considerare istoria veche americană a presei libere, pe de altă parte ingerința prin dezinformare a Rusiei ( și Chinei !!! ) în alegerile americane nu este o poveste ! În ce privește Rusia, obiectivul pare a fi diseminarea masivă de fake news și obținerea unei impresii de ”totul e posibil” și ”nimic nu e sigur”, dublată de atacuri îndreptate pe adrese de mail ale politicienilor importanți. După Microsoft, firma care tehnic și amploare este cel mai în măsură să ”prezinte dovezi”, în perioada cuprinsă între 18 August și 3 Sept. a.c. au descoperit 6912 atacuri cibernetice, care pot fi atribuiote GRU ( contrainformații ale armatei rusești ), legate de alegerile americane.

    Dealtfel și în paranteză New York Post, Fox Business, The Hill, National Post sunt mai degrabă surse republicane, de partea lui Trump. Atât despre informare echiibrată.

    • si ce ti se pare asa stupefiant in legatura cu intruziunile in alegeri? Zici ca nu-si baga toti coada peste tot. Asa e lumea, de asta au toti servicii secrete externe, ca sa isi promoveze interesele.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.