Le Monde: România, pe calea Ungariei și a Poloniei

De la 1 ianuarie, România va asigura președinția semestrială rotativă a UE, pentru prima dată de la aderarea sa în 2007, într-un climat neobișnuit de neîncredere în relația cu Bruxellesul, în prim plan fiind atacurile repetate ale PSD contra sistemului judiciar din țară, scrie Le Monde într-un amplu reportaj despre România.

Preluarea președinției rotative trebuia să fie un simbol al integrării reușite a României în Uniunea Europeană (UE). În schimb, va atrage atenția asupra derivelor partidului aflat acum la putere la București. De la 1 ianuarie, România va asigura președinția semestrială rotativă a UE, pentru prima dată de la aderarea sa în 2007, într-un climat neobișnuit de neîncredere în relația cu Bruxellesul. În discuție: atacurile repetate ale PSD contra sistemului judiciar din țară. Urmaș al fostului partid comunist, PSD domină viața politică românească aproape neîntrerupt de la căderea lui Ceaușescu în 1989. Oficial de stânga, recentul său viraj naționalist conservator îngrijorează în legătură cu faptul că România, mult timp aflată printre statele cele mai proeuropene de pe continent, se alătură taberei vecinilor săi unguri și polonezi, se arată în articolul semnat de Jean-Baptiste Chastand.

Acesta comentează că, deși președinția rotativă a UE este lipsită de o putere veritabilă, simbolul deținerii acesteia este neplăcut în momentul în care atingerile aduse statului de drept se multiplică în Est.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Forța motrică din spatele unei lumi tot mai digitale și interconectate

4:57

În următoarele șase luni, Bucureștiul va trebui de fapt să decidă dacă înscrie pe ordinea de zi a Consiliului procedura foarte sensibilă a sancționării Varșoviei și Budapestei pentru atingerile aduse în aceste țări independenței justiției. Or, Liviu Dragnea, omul care deține o importantă putere, deja condamnat pentru fraudă electorală și acuzat de corupție în alte două dosare, s-a lansat într-o cursă contra cronometru cu justiția, pentru a scăpa de închisoare. „Este singurul său scop în acest moment, și, pentru a-l îndeplini, este gata să arunce România în haos. Inclusiv prin cultivarea unui discurs antieuropean și naționalist, pentru că nu vrea să aplice recomandările UE“, declară îngrijorat scriitorul Dan Lungu care a fost ales senator pe listele unui tânăr partid anticorupție, Uniunea Salvați România (USR), citat de Le Monde.

Publicația notează că, fiind privat de postul de prim-ministru din cauza cazierului judiciar, Dragnea a adoptat de doi ani reforme ale sistemului penal, prin intermediul unui guvern aflat sub controlul său. Dacă sistemul juridiciar român are carențe reale, aceste reforme, adoptate fără dezbatere și uneori chiar prin ordonanțe, au ca scop să slăbească lupta anticorupție, unul dintre punctele principale ale acquis-ului pentru aderarea la UE. În doi ani, guvernarea a demis șeful parchetului anticorupție, a slăbit incriminarea corupției în Codul penal sau a înființat o secție de anchetare a magistraților. Într-un raport vehement, publicat la 13 noiembrie, Comisia Europeană a îndemnat Bucureștiul să revină asupra acestor reforme, amintește autorul articolului.

Un discurs cu accente naționaliste

Liviu Dragnea trebuia doar să țină cont de aceste avertismente. Însă dimpotrivă. În timp ce apelul său în procesul privind deturnarea de fonduri publice urmează să se judece la mijlocul lunii ianuarie, acest vechi baron local condamnat la 3 ani de închisoare cu executare în primă instanță, a răspuns, în 16 decembrie, cu un amplu discurs cu accente naționaliste. Pe parcursul unei ore și jumătate, el a luat la țintă cu duritate Uniunea Europeană, care „ne tratează ca o țară de mâna a doua“, „multinaționalele“, dintre care băncile „lacome“ și existența unui așa-zis „stat paralel“ care are ca scop să destabilizeze guvernarea. Anterior, el l-a vizat și pe miliardarul american de origine maghiară George Soros, după modelul discursurilor ultraconservatoare la modă la Budapesta și Varșovia, notează Le Monde.

Este menționat faptul că această retorică este însoțită și de o revendicare: amnistia pentru pedepsele cu închisoarea mai mici de 10 ani.

„Pentru moment, aceasta nu se află pe agenda Guvernului“, justifică ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, adăugând însă că „este o problemă reală cu justiția în România, pentru că a făcut abuzuri“. Ministrul dă asigurări totodată că „programul guvernamental este profund proeuropean“, chiar dacă, „la nivelul partidelor, sunt membri care pot să exprime poziții“ diferite. Nici vorbă de a se angaja totuși în privința sancțiunilor împotriva Poloniei și Ungariei: „Noi vom căuta un consens, nu avem o poziție“.

Le Monde vorbește și despre frământările din PSD, amintind demisia intempestivă a ministrului Afacerilor Europene, în noiembrie, în plin proces de pregătire pentru președinția UE. „Cred că România ar trebui să-și continue parcursul european, respectând cutumele și valorile europene, mi-am pus mandatul la dispoziție pentru a deschide o dezbatere, dar din păcate aceasta nu a avut loc“, afirmă acum Victor Negrescu.

„Mă îngrijorează întorsătura partidului. Chiar dacă sunt probleme reale cu Europa sau cu justiția în România, nu putem să le rezolvăm cu o abordare antieuropeană, ceea ce riscă să mineze președinția“, afirmă Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene din Senat.

Un membru al PSD a vorbit chiar despre „virajul antieuropean de extremă dreapta“, sub protecția anonimatului, din teamă de a anu fi exclus din partid…

Până acum, toate vocile critice au fost puse în minoritate de Liviu Dragnea, care se sprijină pe victoria amplă de la alegerile legislative din decembrie 2016, remarcă Le Monde.

O retorică antieuropeană oportunistă

Le Monde comentează că, deși retorica antieuropeană a puterii este considerată pur oportunistă, aceasta are impact asupra opiniei publice, astfel că, deși România a avut beneficii importante din aderare, doar 49% dintre români consideră că Uniunea Europeană este „ceva bun“, conform ultimului eurobarometru publicat în decembrie, fiind una dintre cele mai scăzute niveluri din UE.

Față de Ungaria și Polonia, sute de mii de români au manifestat de mai multe ori, diversitatea media este încă asigurată, deși televiziunile apropiate puterii au accente complotiste și eurospectice, iar președintele liberal Klaus Iohannis a reușit să frâneze mai multe măsuri, chiar dacă nu are puterea de a le bloca complet, se menționează în articol, care concluzionează că în campanii, pentru că electorarul PSD a profitat de creșterea pensiilor, a salariului minim și a creșterii veniturilor bugetarilor, mesajul care se transmite este că se învinge influența străină.

Sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea