Laura Codruța Kövesi: „Parchetul European este un mijloc de apărare a statului de drept în UE”. Noul procuror general european îndeamnă statele membre să aloce parchetului funcționari cu normă întreagă pentru a le „garanta independența”

Laurei Kövesi (Sfântu Gheorghe, 47 de ani) i s-a încredințat o sarcină colosală: trebuie să construiască de la zero noul birou al procurorului general european. Românca, reputată la Bruxelles pentru mandatul său la cârma agenției anticorupție a țării sale, s-a stabilit deja la Luxemburg pentru a investiga infracțiunile economice legate de fondurile europene și de TVA. Într-un interviu prin videoconferință pentru EL PAÍS (cotidian spaniol – n. red.), noul procuror general al UE și-a exprimat dorința de a crea o „instituție independentă”. „Trebuie să demonstrăm că legea este aceeași pentru toată lumea”, susține Kövesi, căreia îi este clar obiectivul final al mandatului său. „Parchetul European este un mijloc de apărare a statului de drept în UE”, conchide ea.

Alegerea procurorului general român a creat mari așteptări, în special în Parlamentul European, pentru lupta sa intransigentă împotriva corupției în țara sa. Activitatea sa este crucială pentru credibilitatea UE în eforturile împotriva degradării cauzate de cazurile de corupție care au avut loc în ultimii ani în Spania, Bulgaria, România sau Malta, de scandalurile financiare din Olanda sau Danemarca sau de încercările de subminare a legii (justiției) în Polonia sau Ungaria. „Când vorbim despre încălcarea statului de drept, trebuie să luăm în considerare cazurile în care există suspiciuni de corupție sistemică sau când se încearcă subminarea independenței judiciare”, reamintește procurorul general, subliniind că va putea investiga cazuri de fraudă publică, dacă acestea sunt legate de delicte financiare.

Kövesi va conduce o echipă de experți și analiști, la Luxemburg, și o rețea de procurori naționali care vor lucra cu normă parțială sau întreagă pentru biroul său (EPPO), un proiect care este în lucru de mai bine de un sfert de secol. Totuși, procuroarea încă negociază cu instituțiile și capitalele comunității (europene) mijloacele de care va dispune. La început, îi fuseseră alocate 37,7 milioane de euro. „Nu e suficient. Suntem în mijlocul negocierilor”, subliniază ea.

Procuroarea luptă pentru creșterea alocării bugetare și, în paralel, solicită capitalelor să îi aloce procurori cu normă întreagă. Și Spaniei (îi solicită). „Începem discuții cu autoritățile spaniole pentru a pregăti tot ce este necesar pentru EPPO”. A reușit deja să discute cu ministrul justiției, Juan Carlos Campo, și cu procurorul general, Dolores Delgado. „M-au asigurat că Spania va contribui la eforturile de construire a unui birou eficient și că vor face tot ce este necesar pentru ca acesta să înceapă să lucreze fără întârziere”, a afirmat procuroarea.

Spania a numit-o pe Concepción Sabadell ca membru al colegiului procurorilor, care s-a reunit deja la Luxemburg, dar Kövesi vrea să obțină angajamentul că procurorii spanioli vor fi dedicați EPPO cu normă întreagă. „Este important pentru a le garanta independența. Trebuie să evităm orice tip de conflict de loialitate între procurori, care ar putea apărea dacă aceștia lucrează și la cazuri naționale, și la cele europene”. „Este o chestiune de credibilitate”, adaugă ea.

Parlamentul European trebuie să dea undă verde, în următorul trimestru, bugetului UE, care va include o injecție suplimentară de 750.000 de milioane de euro în fondurile de recuperare convenite de liderii europeni la summitul din iulie. „Vor fi mai mulți bani, mai multă flexibilitate și, prin urmare, mai mult risc de a fi comise delicte. Datoria EPPO este de a proteja banii europeni”. Din acest motiv, Kövesi dorește să aibă la Luxemburg numărul maxim de experți și analiști, care să poată compara date încrucişate și să poată efectua investigații complexe.

Țări neparticipante (la EPPO)

Una dintre principalele dificultăți pe care Kövesi le-ar putea întâmpina este că nu toate țările s-au alăturat EPPO. Danemarca, Suedia, Irlanda, Ungaria și Polonia au decis să rămână pe margine. Noul procuror (european) refuză să comenteze motivele care au determinat Varșovia și Budapesta să facă această alegere exact când Parlamentul European face presiuni pentru protejarea banilor comunității europene de posibile încălcări ale statului de drept și dezbate impunerea de sancțiuni contra Poloniei.

„Desigur, aș dori ca toate statele membre să facă parte din EPPO, dar nu este alegerea mea. În țările care nu participă la instituție, putem investiga unele infracțiuni, atunci când sunt implicate persoane din alte țări sau când o parte a infracțiunii a fost comisă într-o altă țară membră”, spune ea. Cu toate acestea, aspiră să ajungă la acorduri de colaborare cu aceste cinci țări. Și cu Ungaria și Polonia. Și amintește că va face uz de toate instrumentele internaționale de cooperare disponibile pentru a-și putea desfășura activitatea.

Procurorul general nu vrea să se gândească, deocamdată, la asumarea mai multor competențe, precum infracțiunile de mediu, atacurile asupra libertății presei sau chiar terorismul, așa cum s-a sugerat în Parlamentul European. „În acest moment, suntem concentrați asupra mandatului nostru jurisdicțional”, insistă procuroarea. Echipei sale îi transmite un mesaj privitor la pericolele pe care le presupune munca de procuror în aceste vremuri. „Ne confruntăm cu cazuri complexe, legate de anchetarea unor oameni puternici și bogați”, recunoaște ea. De aici, insistă procuroarea, „importanța de a fi o instituție independentă”. Și de aici, determinarea sa în prima luptă împotriva birocrației, pentru a dispune de resurse pentru ca EPPO să nu sufere din cauza lipsei de mijloace.

Sursa: El Pais / Autor: Lluís Pellicer / Traducerea: Cristina Zaharia (Rador)

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea