PNL ar putea ataca la CCR decretul prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Adrian Veștea. Motivul: lipsa consultărilor formale cu partidele, cerute de Constituție

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Liberalii ar putea ataca la CCR decretul prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL, pe motiv că nu a făcut consultări formale cu partidele, așa cum cere Articolul 103 din Constituție. Liberalii așteaptă o decizie în acest sens după ce președintele partidului, Ilie Bolojan, se întoarce din Republica Moldova, potrivit informațiilor G4Media.

Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică dimineață că premierul desemnat Eugen Tomac și-a depus mandatul și că l-a desemnat candidat la funcția de premier pe Adrian Veștea. Președintele Dan nu a avut consultări formale cu partidele înainte de numirea lui Veștea. Ultimele sale consultări au fost organizate înainte de desemnarea lui Eugen Tomac.

Avocatul Toni Neacșu, fost membru CSM, a scris duminică pe facebook că ”președintele nu putea desemna un nou candidat de premier fără reluarea consultărilor cu partidele politice, oricât de expeditive ar fi fost ele. Constituția cere loialitate și buna credință tuturor părților implicate în procedura de formare a Guvernului, iar președintele nu poate face desemnări discreționare. PNL-ul are președinția Senatului, astfel incat poate sesiza Curtea Constituțională”.

PNL ar putea sesiza Curtea Constituțională atât prin intermediul lui Mircea Abrudean, președintele Senatului, cât și printr-o sesizare depusă de premierul Ilie Bolojan, după cum arată CCR pe site-ul oficial.

”Curtea Constituţională soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, numai la cererea:

– Preşedintelui României;

– a unuia din preşedinţii celor două Camere;

– a primului-ministru;

– a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii”, arată CCR.

Ce se întâmplă dacă PNL ar sesiza CCR? Curtea Constituţională pronunţă o decizie luată cu votul majorităţii judecătorilor Curţii, care se publică în Monitorul Oficial, iar ”autorităţile publice implicate în conflict se conformează celor statuate de Curte, în considerarea caracterului general-obligatoriu al deciziilor pe care aceasta le pronunţă, potrivit art.147 alin.(4) din Constituţie”, potrivit site-ului CCR.