Kremlinul califică decizia Poloniei de a redenumi Kaliningrad drept un „act ostil”

Kremlinul a calificat decizia Poloniei de a redenumi orașul rusesc Kaliningrad în documentele sale oficiale drept un „act ostil”, transmite The Guardian.

Kaliningrad, care se află într-o exclavă situată între Lituania și Polonia, pe coasta baltică, a fost cunoscut sub numele german de Königsberg până după cel de-al doilea război mondial, când a fost anexat de Uniunea Sovietică și redenumit în onoarea politicianului Mihail Kalinin.

Miercuri, ministrul polonez al dezvoltării, Waldemar Buda, a declarat că Kaliningrad se va numi de acum înainte oficial Królewiec, numele său din perioada în care a fost condus de Regatul Poloniei în secolele al XV-lea și al XVI-lea.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

„Nu dorim rusificarea în Polonia și de aceea am decis să schimbăm numele în limba noastră maternă al Kaliningradului și al regiunii Kaliningrad”, a declarat Buda.

Królewiec a fost numele tradițional al zonei, iar decizia de a nu mai folosi un „nume impus” a fost, în parte, un rezultat al invadării Ucrainei de către Rusia, relatează BBC. Timp de sute de ani, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, zona era cunoscută sub numele de Königsberg și făcea parte din Prusia Orientală. Królewiec este traducerea în poloneză a cuvântului Königsberg.

Rusia a declarat că decizia a fost „la limita nebuniei” și „un act ostil”. „Știm că, de-a lungul istoriei, Polonia a alunecat din când în când în această nebunie a urii față de ruși”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

După cel de-al Doilea Război Mondial, orașul și regiunea în ansamblul ei au fost plasate sub administrație sovietică. Sovieticii l-au redenumit Kaliningrad, după numele lui Mihail Kalinin, unul dintre liderii revoluției bolșevice și președinte al Sovietului Suprem al URSS între 1938 și moartea sa ăn 1946, funcție echivalentă cu cea de șef de stat.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Kaliningrad a devenit parte a teritoriului Rusiei, devenind o exclavă – o zonă separată geografic de teritoriul principal al unei țări – situată între Polonia și Lituania. Kaliningrad este important din punct de vedere strategic pentru Moscova, deoarece găzduiește Flota rusă din Marea Baltică în portul Baltiysk și este unul dintre singurele porturi europene fără gheață ale Rusiei.

Mihail Kalinin a fost unul dintre cei șase semnatari ai Politburo-ului sovietic care au semnat ordinul de a executa peste 21.000 de prizonieri de război polonezi în pădurile de la Katyn și în alte locuri în 1940.
Invazia Rusiei în Ucraina și eforturile sale de propagandă au determinat Polonia să reevalueze controversatele „nume impuse”.

„Fiecare țară are dreptul de a folosi în limba sa nume tradiționale care constituie patrimoniul său cultural, dar nu poate fi forțată să folosească în limba sa nume inacceptabile pentru ea”, a declarat Comitetul polonez pentru standardizarea denumirilor geografice din afara Republicii Polone.

Inițial, Moscova i-a acuzat pe naziști pentru masacrul de la Katyn, atunci când germanii au descoperit gropile comune în 1943. Deoarece Moscova a impus un regim comunist în Polonia după cel de-al Doilea Război Mondial, rudele victimelor nu au putut discuta public sau afla nimic despre crimă timp de cinci decenii. Rusia și-a recunoscut responsabilitatea pentru masacru abia în 1990.

Deși recomandarea comitetului de stat nu este obligatorie, este de așteptat ca organismele de stat poloneze să se refere de acum înainte la Kaliningrad ca Królewiec. Ministerul de externe al Poloniei a emis o evaluare pozitivă a schimbării denumirii.

Polonia a început, de asemenea, să își fortifice granița cu exclava după invazia Rusiei în Ucraina.
Armata poloneză a ridicat un gard temporar de sârmă ghimpată de 2,5 m înălțime și luna trecută a început lucrările de instalare de camere și senzori de mișcare de-a lungul celor 232 km de frontieră. De asemenea, au fost amplasate obstacole antitanc la punctele de trecere a frontierei.

Oficialii polonezi sunt îngrijorați de faptul că Rusia ar putea folosi această frontieră ca o nouă rută de migranți către UE, ca urmare a relatărilor privind creșterea numărului de zboruri directe din Orientul Mijlociu și din alte părți către Kaliningrad.

Polonia a ridicat un gard de oțel de 5,5 m înălțime de-a lungul unei părți a frontierei sale cu Belarus, după ce s-a înregistrat o creștere a numărului de migranți care trec din această țară în Polonia, Lituania și Letonia.