Klaus Iohannis, de Ziua dezrobirii romilor: Ultimul an, dominat de efectele COVID-19, a relevat cât de greu este ca societatea să rămână imună la discursul urii și al culpabilizării generale

Klaus Iohannis a transmis, sâmbătă, la împlinirea a 165 de ani de la ziua în care romii au fost dezrobiți în principatele române, că a reprezentant ”unul dintre acele momente de o relevanță cu totul aparte pentru cursul spre înnoirea și occidentalizarea societății românești”.

Dezrobirea romilor a avut, mai spune președintele, un rol major în schimbarea profilului și valorilor societății de la acea vreme, pregătind țara pentru ”întâlnirea cu modernitatea europeană”.

Iohannis a mai adăugat că, ultimul an, dominat de efectele pandemiei de COVID-19, a relevat cât de dificil este ca, în perioade de criză, societatea să rămână imună la ”discursul încărcat de ură, de generalizări și de culpabilizare în masă”.

• Mesajul integral al președintelui Iohannis de Ziua Dezrobirii Romilor

”Astăzi se împlinesc 165 de ani de când, așa cum spunea textul Legiuirii pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești, poporul român se despărțea de „neomenia şi ruşinea de a ţine robi”.

A fost unul dintre acele momente de o relevanță cu totul aparte pentru cursul spre înnoirea și occidentalizarea societății românești la mijlocul secolului al XIX-lea. Precum Unirea Principatelor, petrecută la scurt timp, ori reformele care i-au urmat, dezrobirea romilor a avut un rol major în schimbarea profilului și a valorilor societății de la acea vreme, pregătind țara noastră pentru întâlnirea cu modernitatea sa europeană.

Dezrobirea de la 1856 a fost o mare provocare pentru societatea românească în ansamblul ei. Pentru romi, sutele de ani de lipsire de libertate au lăsat cicatrici adânci și greu de vindecat. Legea care îi dezrobea nu a rezolvat decalajul enorm, în plan economic și social, căruia romii îi erau victime, iar în deceniile care au urmat numeroase expresii ale discriminării, urii și rasismului au marcat în mod tragic existența lor.

Depășirea consecințelor acestui trecut reprezintă o mare provocare. Într-o Europă socială, prin strategii și proiecte, o Românie rezilientă trebuie să valorifice mai mult și mai stăruitor identitatea, potențialul, capacitățile și energia cetățenilor ei de etnie romă. Este extrem de important să eliminăm prejudecățile și discriminarea, mult prea frecvent întâlnite în accesul la educație al comunităților de romi. De aceea, îmi doresc ca „România Educată” să fie vârful de lance al efortului nostru întru egalitate, incluziune și toleranță.

Ultimul an, dominat de efectele pandemiei de COVID-19, a relevat cât de dificil este ca, în perioade de criză, societatea să rămână imună la discursul încărcat de ură, de generalizări și de culpabilizare în masă. Comunități întregi, cum sunt cele ale romilor, ajung să fie vizate de astfel de atacuri. Aceste comportamente și atitudini sunt inacceptabile într-o societate democratică!

Descurajarea și sancționarea cu celeritate a discursului incitator la ură, a manifestărilor rasiste, antisemite și xenofobe stau în puterea tuturor cetățenilor, dar sunt însă în responsabilitatea specială a celor care, prin natura activității lor, dau conținut real drepturilor și libertăților cetățenești înscrise în Constituție.

Pentru toate acestea, astăzi, la rememorarea importantului moment istoric de acum 165 de ani, vă îndemn să lucrăm împreună pentru valorile solidarității și ale respectului diversității, pentru o societate în care, indiferent de etnie și cultivându-și identitatea, toți cetățenii se regăsesc prin contribuția lor proprie în marile proiecte ale națiunii!”

sursa foto: Inquam Photos/ Ilona Andrei